marți, 7 septembrie 2004
Înainte-prăznuirea Nașterii M. D.; †) Sf. Cuv. Simeon și Amfilohie de la Pângărați; Sf. Mc. Sozont; Sf. Cuv. Macarie de la Optina; Sf. Cuv. Casiana Imnografa
Ap. Galateni II, 21; III, 1-7; Romani VI, 18-23; Ev. Marcu VI, 1-7; Luca XXI, 12-19
Nu se fac nunți
Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur
Apostol
Galateni II, 21Capitolul II21. Nu lepăd harul lui Dumnezeu; căci dacă dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit în zadar.  Capitolul III1. O, galateni fără de minte, cine v-a ademenit pe voi, să nu vă încredeţi adevărului, - pe voi, în ochii cărora a fost zugrăvit Iisus Hristos răstignit? 
2. Numai aceasta voiesc să aflu de la voi: Din faptele Legii primit-aţi voi Duhul, sau din ascultarea credinţei? 
3. Atât de fără de minte sunteţi? După ce aţi început în Duh, sfârşiţi acum în trup? 
4. Aţi pătimit atâtea în zadar? - dacă a fost în zadar, cu adevărat. 
5. Deci Cel care vă dă vouă Duhul şi săvârşeşte minuni la voi, le face, oare, din faptele Legii, sau din ascultarea credinţei? 
6. Precum şi Avraam a crezut în Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate. 
7. Să ştiţi, deci, că cei ce sunt din credinţă, aceştia sunt fii ai lui Avraam.  Romani VI, 18-23Capitolul VI18. Şi izbăvindu-vă de păcat, v-aţi făcut robi ai dreptăţii. 
19. Omeneşte vorbesc, pentru slăbiciunea trupului vostru. - Căci precum aţi făcut mădularele voastre roabe necurăţiei şi fărădelegii, spre fărădelege, tot aşa faceţi acum mădularele voastre roabe dreptăţii, spre sfinţire. 
20. Căci atunci, când eraţi robi ai păcatului, eraţi liberi faţă de dreptate. 
21. Deci ce roadă aveaţi atunci? Roade de care acum vă e ruşine; pentru că sfârşitul acelora este moartea. 
22. Dar acum, izbăviţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţi roada voastră spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţă veşnică. 
23. Pentru că plata păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos Iisus, Domnul nostru. 

Evanghelie
Marcu VI, 1-7Capitolul VI1. Săturarea celor cinci mii. Iisus umblă pe mare. 

1. Şi a ieşit de acolo şi a venit în patria Sa, iar ucenicii Lui au mers după El. 
2. Şi, fiind sâmbătă, a început să înveţe în sinagogă. Şi mulţi, auzindu-L, erau uimiţi şi ziceau: De unde are El acestea? Şi ce este înţelepciunea care I s-a dat Lui? Şi cum se fac minuni ca acestea prin mâinile Lui? 
3. Au nu este Acesta teslarul, fiul Mariei şi fratele lui Iacov şi al lui Iosi şi al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt, oare, surorile Lui aici la noi? Şi se sminteau întru El. 
4. Şi le zicea Iisus: Nu este prooroc dispreţuit, decât în patria sa şi între rudele sale şi în casa sa. 
5. Şi n-a putut acolo să facă nici o minune, decât că, punându-Şi mâinile peste puţini bolnavi, i-a vindecat. 
6. Şi se mira de necredinţa lor. Şi străbătea satele dimprejur învăţând. 
7. Şi a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate.  Luca XXI, 12-19Capitolul XXI12. Dar, mai înainte de toate acestea, îşi vor pune mâinile pe voi şi vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi şi în temniţe, ducându-vă la împăraţi şi la dregători, pentru numele Meu. 
13. Şi va fi vouă spre mărturie. 
14. Puneţi deci în inimile voastre să nu gândiţi de mai înainte ce veţi răspunde; 
15. Căci Eu vă voi da gură şi înţelepciune, căreia nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i răspundă toţi potrivnicii voştri. 
16. Şi veţi fi daţi şi de părinţi şi de fraţi şi de neamuri şi de prieteni, şi vor ucide dintre voi. 
17. Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu. 
18. Şi păr din capul vostru nu va pieri. 
19. Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre.