Evanghelie
Matei XXII, 1-14 Capitolul XXII 1. Şi, răspunzând, Iisus a vorbit iarăşi în pilde, zicându-le:
2. Împărăţia cerurilor asemănatu-s-a omului împărat care a făcut nuntă
fiului său.
3. Şi a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiţi la nuntă,
dar ei n-au voit să vină.
4. Iarăşi a trimis alte slugi, zicând: Spuneţi celor chemaţi: Iată,
am pregătit ospăţul meu; juncii mei şi cele îngrăşate s-au junghiat şi
toate sunt gata. Veniţi la nuntă.
5. Dar ei, fără să ţină seama, s-au dus: unul la ţarina sa, altul la
neguţătoria lui;
6. Iar ceilalţi, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit şi le-au
ucis.
7. Şi auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie, şi trimiţând
oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi cetăţii lor i-au dat foc.
8. Apoi a zis către slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftiţi
n-au fost vrednici.
9. Mergeţi deci la răspântiile drumurilor şi pe câţi veţi găsi, chemaţi-i
la nuntă.
10. Şi ieşind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toţi câţi i-au
găsit, şi răi şi buni, şi s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi.
11. Iar intrând împăratul ca să privească pe oaspeţi, a văzut acolo
un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă,
12. Şi i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El
însă a tăcut.
13. Atunci împăratul a zis slugilor: Legaţi-l de picioare şi de mâini
şi aruncaţi-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi
scrâşnirea dinţilor.
14. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.
Marcu VI, 14-30 Capitolul VI 14. Şi a auzit regele Irod, căci numele lui Iisus se făcuse cunoscut,
şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni
prin el.
15. Alţii însă ziceau că este Ilie şi alţii că este prooroc, ca unul
din prooroci.
16. Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul;
el s-a sculat din morţi.
17. Căci Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă,
din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de
soţie.
18. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia
fratelui tău.
19. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea,
20. Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l
ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta.
21. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere,
a făcut ospăţ dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din
Galileea,
22. Şi fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor
ce şedeau cu el la masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice
vei voi şi îţi voi da.
23. Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la
jumătate din regatul meu.
24. Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada i-a zis:
Capul lui Ioan Botezătorul.
25. Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau
să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.
26. Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce
şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze.
27. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul.
28. Şi acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie
şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale.
29. Şi auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au
pus în mormânt.
30. Şi s-au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus Lui toate câte au
făcut şi au învăţat.