I Corinteni I, 26-31Capitolul I26. Căci, priviţi chemarea voastră, fraţilor, că nu mulţi sunt înţelepţi
după trup, nu mulţi sunt puternici, nu mulţi sunt de bun neam;
27. Ci Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze
pe cei înţelepţi; Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le
ruşineze pe cele tari;
28. Dumnezeu Şi-a ales pe cele de neam jos ale lumii, pe cele nebăgate
în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt,
29. Ca nici un trup să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.
30. Din El, dar, sunteţi voi în Hristos Iisus, Care pentru noi S-a
făcut înţelepciune de la Dumnezeu şi dreptate şi sfinţire şi răscumpărare,
31. Pentru ca, după cum este scris: "Cel ce se laudă în Domnul să se
laude".
Capitolul II1. Şi eu, fraţilor, când am venit la voi şi v-am vestit taina lui Dumnezeu,
n-am venit ca iscusit cuvântător sau ca înţelept.
2. Căci am judecat să nu ştiu între voi altceva, decât pe Iisus Hristos,
şi pe Acesta răstignit.
3. Şi eu întru slăbiciune şi cu frică şi cu cutremur mare am fost la
voi.
4. Iar cuvântul meu şi propovăduirea mea nu stăteau în cuvinte de înduplecare
ale înţelepciunii omeneşti, ci în adeverirea Duhului şi a puterii,
5. Pentru ca credinţa voastră să nu fie în înţelepciunea oamenilor,
ci în puterea lui Dumnezeu.
Tit I, 1-5Capitolul I1. Pavel, robul lui Dumnezeu şi apostol al lui Iisus Hristos, după credinţa
aleşilor lui Dumnezeu şi după cunoştinţa adevărului cel întocmai cu dreapta
credinţă,
2. - Întru nădejdea vieţii veşnice, pe care a făgăduit-o mai înainte
de anii veacurilor Dumnezeu, Care nu minte,
3. Şi Care, la timpul cuvenit, Şi-a făcut cunoscut cuvântul Său, prin
propovăduirea încredinţată mie, după porunca Mântuitorului nostru Dumnezeu
-
4. Lui Tit, adevăratul fiu după credinţa cea de obşte: Har, milă şi
pace, de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru.
5. Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să îndreptezi cele ce mai
lipsesc şi să aşezi preoţi prin cetăţi, precum ţi-am rânduit:
Capitolul II15. Acestea grăieşte, îndeamnă şi mustră cu toată tăria. Nimeni să
nu te dispreţuiască.
Capitolul III1. Dezbinătorul trebuie
ocolit.
1. Adu-le aminte să se supună stăpânirilor şi dregătorilor, să asculte,
să fie gata la orice lucru bun,
2. Să nu defaime pe nimeni, să fie paşnici, să fie îngăduitori, arătând
întreaga blândeţe faţă de toţi oamenii.
3. Căci şi noi eram altădată fără de minte, neascultători, amăgiţi,
slujind poftelor şi multor feluri de desfătări, petrecând viaţa în răutate
şi pizmuire, urâţi fiind şi urându-ne unul pe altul;
12. Când voi trimite pe Artemas la tine sau pe Tihic, sârguieşte-te
să vii la mine la Nicopole, căci acolo m-am hotărât să iernez.
13. Pe Zenas, cunoscătorul de lege, şi pe Apollo trimite-i mai înainte,
cu bună grijă, ca nimic să nu le lipsească.
14. Să înveţe şi ai noştri să poarte grijă de lucrurile bune, spre
treburile cele de neapărată nevoie, ca ei să nu fie fără de roadă.
15. Te îmbrăţişează toţi care sunt cu mine. Îmbrăţişează pe cei ce
ne iubesc întru credinţă. Harul fie cu voi cu toţi! Amin.