Fapte XXIII, 1-11Capitolul XXIII1. El vede,
noaptea, pe Domnul. Uneltirile iudeilor. Pavel e dus la Cezareea.
1. Şi Pavel, fixând sinedriul cu privirea, a zis: Bărbaţi fraţi, eu
cu bun cuget am vieţuit înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta.
2. Arhiereul Anania a poruncit celor ce şedeau lângă el să-l bată peste
gură.
3. Atunci Pavel a zis către el: Te va bate Dumnezeu, perete văruit!
Şi tu şezi să mă judeci pe mine după Lege, şi, călcând Legea, porunceşti
să mă bată?
4. Iar cei ce stăteau lângă el au zis: Pe arhiereul lui Dumnezeu îl
faci tu de ocară?
5. Iar Pavel a zis: Fraţilor, nu ştiam că este arhiereu; căci este
scris: "Pe mai-marele poporului tău să nu-l vorbeşti de rău".
6. Dar Pavel, ştiind că o parte erau saduchei şi cealaltă farisei,
a strigat în sinedriu: Bărbaţi fraţi! Eu sunt fariseu, fiu de farisei.
Pentru nădejdea şi învierea morţilor sunt eu judecat!
7. Şi grăind el aceasta, între farisei şi saduchei s-a iscat neînţelegere
şi mulţimea s-a dezbinat;
8. Căci saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, iar
fariseii mărturisesc şi una şi alta.
9. Şi s-a făcut mare strigare, şi, ridicându-se unii cărturari din
partea fariseilor, se certau zicând: Nici un rău nu găsim în acest om;
iar dacă i-a vorbit lui un duh sau înger, să nu ne împotrivim lui Dumnezeu.
10. Deci făcându-se mare neînţelegere şi temându-se comandantul ca
Pavel să nu fie sfâşiat de ei, a poruncit ostaşilor să se coboare şi să-l
smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în fortăreaţă.
11. Iar în noaptea următoare, arătându-i-Se, Domnul i-a zis: Îndrăzneşte,
Pavele! Căci precum ai mărturisit cele despre Mine la Ierusalim, aşa trebuie
să mărturiseşti şi la Roma.
Galateni V, 22-26Capitolul V22. Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea,
bunătatea, facerea de bine, credinţa,
23. Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este
lege.
24. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună
cu patimile şi cu poftele.
25. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm.
26. Să nu fim iubitori de mărire deşartă, supărându-ne unii pe alţii
şi pizmuindu-ne unii pe alţii.
Capitolul VI1. Fraţilor, chiar de va cădea un om în vreo greşeală, voi cei duhovniceşti
îndreptaţi-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeţii, luând seama la tine
însuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită.
2. Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos.