Acatistul Sf. Mc. Irina

5 mai

Lectură audio - pr. Mircea Stoleriu

TROPARUL

Mieluşeaua Ta Iisuse, Irina, strigă cu mare glas: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi spre Tine căutând mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc şi împreună mă îngrop cu botezul Tău, şi pătimesc pentru Tine ca să împărătesc întru Tine şi mor pentru Tine ca să viez întru Tine; ci ca pe o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

CONDACUL 1

Cu veselie duhovnicească să prăznuiască astăzi Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare pe făclia cea mult luminoasă, pe Sfânta slăvită fecioară Irina. care, prin strălucirea faptelor şi a cuvintelor ei, multora s-a făcut lumină; pe care lăudând-o. cu evlavie aşa să-I strigăm: Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţa Irina, preaînţeleaptă fecioară!

ICOSUL 1

Îngerilor asemănându-i-te cu curăţia şi cu râvna, apostoleşte te-ai nevoit pentru dragostea Mirelui tău, Hristos; multe scârbe şi osteneli ai răbdat şi cu dumnezeiescul dor după El ai murit; pentru care şi noi, smeriţii, cu evlavie pe tine te lăudăm aşa:

Bucură-te, mlădiţă cerească din vlăstarul lui Hristos;

Bucură-te, vlăstarule tânăr cu rod preafrumos;

Bucură-te, sămânţă aleasă şi mult roditoare;

Bucură-te, porumbiţă sfântă şi mult cuvântătoare;

Bucură-te, a multor suflete rază de mântuire;

Bucură-te, curată şi blândă mieluşea din turma lui Hristos;

Bucură-te, că învăţăturile tale multora au fost de folos;

Bucură-te, că prin strălucirea vieţii tale, Hristos S-a proslăvit;

Bucură-te, sămânţa cea bună cu rod însutit;

Bucură-te, a nemuritoarelor bucurii veşnică moştenitoare

Bucură-te, a nevăzuţilor vrăjmaşi biruitoare;

Bucură-te, rază mult luminoasă a tainicului Soare;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţa Irina, preaînţeleaptă fecioara.

CONDACUL al 2-lea

Văzând tatăl tău, împăratul Licinius, frumuseţea cu care înfloreai, ţi-a ridicat un turn şi acolo cu mare grijă ca pe un crin preafrumos te creştea. Dar tu, înţeleaptă fecioară, cunoscând acolo pe Ziditorul lumii, l-ai cântat lauda: Aliluia!

ICOSUL al 2-lea

Înţelegerea dumnezeiască a strălucit în inima ta, sfântă lfecioară, când fericitul bătrân Apelian ţi-a tâlcuit taina celor trei păsări şi cu toată dorirea inimii te-ai supus proniei p dumnezeieştii chemări; pentru care, după cuviinţă te lăudăm:

Bucură-te, crin preafrumos, peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;

Bucură-te, trandafirul cel prea gingaş, care în mijlocul crinilor ai înflorit;

Bucură-te, stea prea luminoasă care Biserica lui Hristos ai luminat;

Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos slava şi bogăţia cea muritoare ai defăimat;

Bucură-te, că spre veşnica slavă şi bucurie cu mare sârguinţă ai alergat;

Bucură-te, că din toată inima pe Mirele Hristos L-ai iubit;

Bucură-te, că pentru dragostea Lui în mare sfinţenie ai vieţuit;

Bucură-te, că pe Adevăratul Dumnezeu cu mare îndrăzneală L-ai propovăduit;

Bucură-te, că pe mincinoşii dumnezei foarte I-ai batjocorit;

Bucură-te, că sămânţa cea bună în lume o ai semănat;

Bucură-te, că prin credinţă, nădejde şi dragoste, pe Hristos, Mirele tău, L-ai urmat;

Bucură-te, că împreună cu fecioarele cele înţelepte în cămara nestricăciosului Mire ai intrat;

Bucură-te, crin preafrumos peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 3-lea

Puterea Ziditorului a toate din frumuseţea rânduielilor ai cunoscut-o, preaînţeleaptă fecioară, şi foarte minunându-te de înţelepciunea cea neajunsă de minte ai strigat: Aliluia!

ICOSUL al 3-lea

Având tu, fecioară, dascăl pe fericitul bătrân Apelian şi prin kale lui învăţături primind lumina, nu ai ascuns-o sub obroc, ci prin propovăduirea adevărului, pe mulţi de la slujirea de idoli I-ai chemat; pentru care te rugăm, primeşte această cântare:

Bucură-te, că pronia Celui prea veşnic pe tine spre lumină te-a chemat;

Bucură-te, că minunata chemare spre tine s-a arătat;

Bucură-te, că trei păsări spre tine au venit;

Bucură-te, că acele păsări taina vieţi tale au închipuit;

Bucură-te, că şi corbul cel cu şarpele în cioc mâhnire şi ispită ţie îţi vestea;

Bucură-te, că pe sufletul tău cel tare aceasta nu-1 înspăimânta;

Bucură-te, mireasă logodită de veşnicul împărat;

Bucură-te, că pentru dragostea Lui multe necazuri ai răbdat;

Bucură-te, că prin a Lui putere şi dar pe corbul întunericului l-ai defăimat;

Bucură-te, porumbiţă a lui Hristos care pe şarpe l-ai călcat;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 4-lea

Vifor de spaimă şi tulburare a cuprins inima împăratului Licinius, tatăl tău, când te-a auzit pe tine, fiica sa, defăimând pe mincinoşii săi dumnezei şi mărturisind cu mare îndrăzneală pe Hristos, adevăratul Dumnezeu, şi strigând: Aliluia!

ICOSUL al 4-lea

Auzit-ai în vedenia somnului pe îngerul Domnului, Irina numindu-te pe tine, în loc de Penelopia, şi ai primit cu bucurie schimbarea numelui tău, urmând voii Celui ce te-a chemat: pentru care şi noi zicem aşa:

Bucură-te, fecioară aleasă de Mirele - Cuvântul;

Bucură-te, cea chemată spre nestricăcioasă nuntă;

Bucură-te, că îngerul a fost trimis spre a ta chemare;

Bucură-te, că şi numele tău ţi 1-a schimbat, spre a multora mirare;

Bucură-te, că, prin schimbarea numelui, lui Petru te-ai asemănat;

Bucură-te, că Timotei preotul taina credinţei te-a învăţat;

Bucură-te, că acest bătrân apostol pe tine te-a botezat;

Bucură-te, că prin sfătuirea dumnezeiescului Timotei, adâncul învăţăturilor taie s-a luminat;

Bucură-te, că de la sfinţitul preot binecuvântare ai luat;

Bucură-te, că după luminare ziua şi noaptea întru rugăciuni petreceai;

Bucură-te, că pe Mirele Hristos îl slavosloveai;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 5-lea

Prea înţelegătoare de dimineaţă te-ai arătat, sfântă fecioară, multe suflete luminând şi către Soarele dreptăţii povăţuindu-le, le-ai învăţat a-I cânta Lui această laudă: Aliluia!

ICOSUL al 5-lea

Văzând vechiul vrăjmaş al firii omeneşti că prin tine, aleasă fecioară, din multe cetăţi şi inimi va fi alungat, se împotrivea ţie spre a nu intra în cetatea Macedoniei; iar tu, cu arma crucii într-armându-te, veneai. Auzi-ne şi pe noi, care cu smerenie te lăudăm:

Bucură-te, că din turn pogorându-te spre cetate ai plecat;

Bucură-te, că în cetatea Macedoniei cu mare cinste ai intrat;

Bucură-te, că diavolul văzându-te, foarte a strigat;

Bucură-te, că tu cu puterea lui Hristos l-ai certat;

Bucură-te, căci cu numele lui Hristos l-ai legat;

Bucură-te, că a spune "cine eşti" l-ai întrebat;

Bucură-te, că după ce a spus, cu hotărâre l-ai alungat;

Bucură-te, ceea ce cu puterea lui Hristos din cetate l-ai izgonit;

Bucură-te, că diavolul văzându-se biruit a fugit;

Bucură-te, că asupra ta alte rele a uneltit;

Bucură-te, că şi tu cu pavăza credinţei te-ai într-armat;

Bucură-te, că toate uneltirile lui le-ai sfărâmat;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 6-lea

Mărturisit-ai cu mare îndrăzneală numele lui Hristos înain¬tea împăratului Licinius, tatăl tău, şi arătându-i a sa rătă¬cire, l-ai învăţat pe el a cânta laudă adevăratului Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 6-lea

Strălucit-a mai mult lumina adevărului în inima maicii tale, împărăteasa Licinia, şi a început a mustra pe împăratul Licinius pentru a sa orbire. Iar el foarte mâniindu-se, spre chinuire pe tine, fiica sa, te-a dat; pentru care noi te întâmpinăm cu aceste cântări:

Bucură-te, că pentru a sa nedumerire pe împăratul Licinius 1-ai mustrat;

Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului de tatăl tău la chinuri ai fost dată;

Bucură-te, că sub picioarele unor cai sălbatici ai fost aruncată;

Bucură-te, că a ta moarte de tatăl tău era aşteptată;

Bucură-te, că în aceste munci cu suflet viteaz ai intrat;

Bucură-te, că prin unul din aceşti cai minune s-a arătat;

Bucură-te, că dezlegându-se calul, asupra împăratului cu furie s-a aruncat;

Bucură-te, că mâna dreaptă a împăratului, calul cu dinţi a rupt-o;

Bucură-te, că din această rană împăratul mort a rămas;

Bucură-te, că acest cal a vorbit cu glas omenesc;

Bucură-te, că prin vorbirea dobitocului, Dumnezeu S-a proslăvit;

Bucură-te, că "porumbiţă a lui Hristos" calul pe tine te-a numit;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 7-lea

Vrând să arăţi, o, porumbiţă a lui Hristos, nerăutatea inimii tale, ai făcut rugăciune cu multă căldură a inimii şi ai înviat pe împăratul, tămăduindu-I mâna lui; iar el, înviind, cu trei mii de oameni a crezut în Hristos, cântând: Aliluia!

ICOSUL al 7-lea

Arătatu-te-ai, sfântă fecioară, cu mare îndrăzneală şi Lînaintea împăratului Sedechie, care după tatăl tău luase împărăţia, şi a lui necredinţă tu, fecioară, ai numit-o fărădelege. Iar el, de furie umplându-se, cu felurite munci pe tine te-a chinuit; pentru care te rugăm, primeşte aceste smerite cântări:

Bucură-te, că în groapa cu şerpi te-a aruncat, pentru mărturisirea Domnului Hristos;

Bucură-te, că dintre târâtoarele veninoase, cu puterea lui Hristos, sănătoasă din groapă ai ieşit;

Bucură-te, că ieşind de acolo, pe nebunul împărat cu gheena 1-ai îngrozit;

Bucură-te, că el, nesuferind mustrarea, foarte s-a sălbătăcit;

Bucură-te, căci cu ferăstrăul a poruncit să fii tăiată;

Bucură-te, că şi ferăstrăul sfărâmându-se, ai rămas nevătămată;

Bucură-te, că alt ferăstrău muncitorii spre tăierea ta au adus;

Bucură-te, că şi pe acela, cu puterea lui Hristos, l-ai distrus;

Bucură-te, că trupul tău cel curat cu al treilea ferăstrău l-au tăiat;

Bucură-te, că acum sângele tău cel feciorelnic pământul 1-a adăpat;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 8-lea

Văzând păgânul împărat că a reuşit cu al treilea ferăstrău să taie feciorelnicul tău trup, râzând, a început a huli pe Hristos; iar tu, înţeleaptă şi vitează fecioară, în acele dureri, slavă ai dat lui Dumnezeu-Hristos, cântând: Aliluia!"

ICOSUL al 8-lea

Cu totul întru mare frică şi spaimă s-a întors bucuria împăratului, atunci când, odată cu hula lui, tunete şi fulgere din cer s-au pogorât şi pe mulţi din cei necredincioşi a omorât; pentru care şi noi, slăvind pe Dătătorul minunilor, către tine, sluga Sa cea înţeleaptă, zicem aşa:

Bucură-te, că peste cei ce te tăiau cu ferăstrăul, pedeapsă de sus a venit;

Bucură-te, că deodată căzând la pământ rău au pierit;

Bucură-te, că nebunul împărat, de frică fiind cuprins, Ia palat a fugit;

Bucură-te, că piatra cea mare de pe pieptul tău au aruncat-o jos;

Bucură-te, că rana trupului tău s-a vindecat;

Bucură-te, că apoi, de acolo de jos, sănătoasă te-ai ridicat;

Bucură-te, că toate aceste minuni, de cei ce erau de faţă au fost văzute;

Bucură-te, că prin a lor vedere, opt mii de suflete au crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;

Bucură-te, că aceasta văzând-o. şi nelegiuitul împărat s-a tulburat;

Bucură-te, că de roata unei mori pe tine strâns te-a legat;

Bucură-te, că roata morii, oprindu-se, nemişcată a rămas;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 9-lea

Toată adunarea poporului, văzând aceste minuni, cu furie s-a ridicat împotriva blestematului împărat, cu pietre asupra Iui aruncând şi strigând "Mare este Dumnezeul Irinei" şi cântând: Aliluia!

ICOSUL al 9-lea

Ritoricească cântare de laudă se cade a aduce ţie, Sfântă Mare Muceniţă Irina, căci multă vistierie duhovnicească pentru împăratul cerurilor ai adunat prin lumina propovaduirii tale. Dar noi, nepricepându-ne, în loc de cele cuviincioase, prin sărace cuvinte îţi zicem aşa:

Bucură-te, că pe Sedechia împăratul l-ai ruşinat;

Bucură-te, că şi împotriva lui Sabeh împăratul, cu rugăciunea te-ai într-armat;

Bucură-te, că pe Sabeh şi ostile lui cu orbirea l-ai lovit;

Bucură-te, că Sabeh, tiranul împărat, înfuriat foarte asupra ta s-a pornit;

Bucură-te, că pe tine, legată în obezi te-a băgat în închisoare;

Bucură-te, că acolo venind Hristos, Mirele tău, te-a veselit cu a Sa arătare;

Bucură-te, că "fiica Sa" Domnul numindu-te, foarte te-ai bucurat;

Bucură-te, că după închisoare, cu cuie ascuţite picioarele tale păgânii le-au spart;

Bucură-e, că un sac de nisip în spate ai purtat;

Bucură-te, căci cu acele cuie în picioare, cinci stadii de loc ai umblat;

Bucură-te, că în această călătorie, tu pe Dumnezeul slavei îl slavosloveai;

Bucură-te, că pe îngerii Domnului împreună cu tine i-ai vuzut pe când călătoreai;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 10-lea

Văzând Atotputernicul toate chinurile tale şi voind să facă izbăvirea ta, roaba Lui cea vrednică, a trimis un înger al Său care cu toiagul a despicat pământul şi îndată a înghiţit pe cei care te chinuiau; iar tu, răbdătoare de chinuri, ai dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

ICOSUL al 10-lea

Ziditorul tuturor zidirilor, a celor simţite şi a celor gândite, iarăşi a trimis pe îngerul Său spre ajutor ţie, care cu a sa venire, zece mii din cei necredincioşi cu năprasnică moarte I-a omorât. Pentru aceasta şi noi, slăvind pe Dumnezeul izbândirii tale, pe tine te lăudăm aşa:

Bucură-te, că îngerul Domnului pe împăratul Sabeh 1-a pierdut;

Bucură-te, că după a lui pierzare, zece mii de suflete în Hristos au crezut;

Bucură-te, că, prin a ta rugăciune, pe tânărul cel mort la viaţă l-ai întors;

Bucură-te, că în cetatea Macedoniei, cincizeci de mii la Hristos ai adus;

Bucură-te, că Timotei preotul, această mulţime a botezat;

Bucură-te, că de la Macedonia, spre cetatea Caliopi ai plecat;

Bucură-te, că acolo pe Numerian împăratul l-ai mustrat;

Bucură-te, că şi acest tiran spre a te munci s-a pornit;

Bucură-te, că aici ai fost aruncată în trei băi de aramă încinsă:

Bucură-te, că şi din aceste chinuri ai ieşit biruitoare;

Bucură-te, căci cu tine în munci era mâna lui Dumnezeu cea tare;

Bucură-te, că prin a Lui ajutor multora le-ai făcut spaimă mare;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 11-lea

Împăratul veacurilor şi Dumnezeul puterilor minune preaslăvită a arătat, căci al treilea bou de aramă, în care se pregătea arderea şi în care ai fost aruncată, pornindu-se din loc ca unul viu, a mers cale ca la jumătate de stadie şi acolo, desfăcându-se bucăţi, cu mare sunet pe tine, slăvită fecioară, sănătoasă jos te-a lăsat. Iar poporul, aceasta văzând şi pe adevăratul Dumnezeu cunoscând, a strigat: Aliluia!

ICOSUL al 11-lea

Făclie duhovnicească cu multe raze în lume ai strălucit şi întunericul slujirii mare de suflete le-ai adus la cunoştinţa Dumnezeului Cel adevărat. Pentru care cu credinţă te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că îngerul Domnului a pierdut pe necredinciosul împărat Numerian;

Bucură-te, că iarăşi zeci de mii de suflete s-au botezat;

Bucură-te, că eparhului Babodan spre chinuire trimisă ai fost;

Bucură-te, că acolo focul grătarului l-ai suferit pentru Hristos;

Bucură-te, că din această chinuire sănătoasă, cu darul lui Hristos, ai scăpat;

Bucură-te, că eparhul Babodan, cunoscând pe Dumnezeu, cu mult popor s-a botezat;

Bucură-te, că după încreştinarea Iui Babodan, spre cetatea Memsevriei ai plecat;

Bucură-te, că şi acolo pe Savorie împăratul l-ai biruit;

Bucură-te, că din a lui poruncă ostaşii cu sabia te-au tăiat;

Bucură-te, că acolo Evanghelia lui Hristos şaptezeci de zile ai predicat;

Bucură-te, că văzând aceasta, Savorie împăratul, cu tot poporul crezând în Hristos s-au botezat;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 12-lea

Vrând, o, fericită fecioară, să cercetezi pentru ultima oară pe părinţii tăi şi părăsind Memsevria şi întorcându-te către Macedonia, cetatea ta, ai găsit adormit pe fericitul tău tată şi plângând ai cântat lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

ICOSUL al 12-lea

Cântare şi slavoslovie cânţi acum lui Dumnezeu-Hristos, Mirele tău, în Biserica Sa cea biruitoare şi în soborul fecioarelor celor înţelepte te veseleşti. Adu-ţi aminte şi de noi, cei păcătoşi şi smeriţi, care ne rugăm cu umilinţă către tine, lăudându-te aşa:

Bucură-te, că la Memsevria puţine zile ai vieţuit;

Bucură-te, că de acolo la cetatea ta ai venit;

Bucură-te, că de acolo un nor pe tine te-a răpit;

Bucură-te, că pe acel nor la cetatea Efesului ai sosit;

Bucură-te, că acolo în linişte întru Domnul te-ai săvârşit;

Bucură-te, că într-un mormânt nou, bătrânul Apelian pe tine te-a îngropat;

Bucură-te, că a patra zi, sfântul tău trup în mormânt nu s-a mai aflat;

Bucură-te, că Mirele tău Cel fără de moarte, pe pământ pe tine te-a preaslăvit;

Bucură-te, că în cămara Sa cea de Mire, pe tine, mireasa Sa. te-a primit;

Bucură-te, că pentru dragostea Lui multe chinuri ai suferit;

Bucură-te, căci cu învăţăturile tale multe suflete ai luminat;

Bucură-te, că pentru turma Păstorului Cel Mare, multe oi cuvântătoare ai adunat;

Bucură-te, Sfântă slăvită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară!

CONDACUL al 13-lea

O, Sfântă slăvită Mare Muceniţă a lui Hristos, Irina, auzi-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii cei ce alergăm cu credinţa către tine; fii mijlocitoare pentru noi, nevrednicii, care prin tine cerem ajutorul lui Dumnezeu; ajută-ne nouă, prin sfintele tale rugăciuni, la vremea sfârşitului nostru şi în ziua Judecăţii de apoi. ca fiind mântuiţi, împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu în veci laudă: Aliluia!

(de trei ori)

Apoi: Icosul 1 şi Condacul 1.

RUGĂCIUNE

Cu umilinţa inimii şi cu evlavie venim noi, păcătoşii şi săracii, către tine, Sfântă slăvită fecioară şi Mare Muceniţă Irina, albina lui Hristos cea mult lucrătoare, care pe cuvintele Sfântului Duh, cele luminate şi mai dulci decât mierea şi fagurele, pe buzele tale le-ai purtat şi prin a lor dulceaţă şi lumină multe suflete ai îndulcit şi ai luminat; auzi-ne şi pe noi, nevrednicii, cei întristaţi şi apăsaţi de conştiinţa mulţimii păcatelor noastre, care, prin a noastră nesimţire ţi lenevire, sporesc şi se întăresc, şi ca o o rugină veche, prin obişnuinţă, cheltuiesc şi strică în toata vremea tăria şi frumuseţea sufletelor noastre. Şi de aceea, te rugăm pe tine, porumbiţa lui Hristos cea curată şi prea blândă, care prin sfânta neprihănire ai zburat de pe pământ către acoperământul cerescului Vultur, nu ne uita pe noi cei nemernici şi cu totul neputincioşi, care ne zbatem, zăcând jos în această vale a plângerii şi a ispitirii şi care îndrăznim a te pune pe tine mijlocitoare, sfântă fecioară, către Preabunul şi Preacuratul tău Mire, Hristos. Ia minte la toţi cei care cu credinţă şi cu dragoste alergăm către tine la vreme de necaz şi de primejdii.

Ştim că tu ai mare îndrăzneală către Preabunul nostru Mântuitor, pentru a Cărui dragoste ţi-ai pus sufletul tău; de aceea credem fără de îndoire că la toată cererea spre folosul nostru vei fi ascultată de Preamilostivul Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne povăţuiască pe noi pe calea mântuirii şi să ne sprijine cu darul Său la vreme de ispitire şi de încercări şi să ne acopere cu a Sa milă de toate primejdiile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi. Să ne trimită frica Sa în inimile noastre, ca prin ea să vieţuim cu trezvie şi cu luare-aminte, spre a scăpa de veşnicele munci şi a dobândi bucuria cea necuprinsă de minte şi fără de margini şi să slăvim împreună cu tine, Sfântă fecioară, pe Dumnezeul nostru, Cel închinat în Sfânta Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

AMIN!