Sinaxar 10 Mai

 

În această lună, în ziua a zecea, pomenirea sfântului apostol Simon Zilotul, adică râvnitorul.

Simon zelotulAcesta este Simon, care se numește și Natanael, cel ce a fost mire la nunta cea din Cana, unde a fost chemat Hristos cu ucenicii Săi și a prefăcut apa în vin. Deci văzând Simon minunea aceasta a lăsat mireasa, nunta și casa, și a urmat după Hristos, prietenul și făcătorul de minuni și aducătorul de mireasă, și Mirele sufletelor celor curate. El a fost cu apostolii în foișor, când s-a pogorât Duhul Sfânt în chip de limbi de foc, și umplându-se de Acesta și înconjurând mai tot pământul, a ars toată înșelăciunea mulțimii zeilor, și trecând prin toată Mauritania și prin Africa a propovăduit pe Hristos. Și după aceea mergând în Britania, și luminând pe mulți cu cuvântul Evangheliei, a fost răstignit și îngropat acolo; și precum a avut râvnă fierbinte spre Atotțiitorul Dumnezeu, a dobândit și numele după chipurile și obiceiurile sale.

Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici și frați: Alfiu, Filadelf și Ciprian.

Aceștia erau din locul Vascanilor din cetatea Prefacta de bun neam și străluciți cu averea, fii fiind lui Vitalie, domnitorul acelei cetăți. Au fost crescuți în religiozitate și în citirea dumne-zeieștilor Scripturi de un oarecare sfânt bărbat Onisim, care propovăduia pe Hristos. Mai întâi fiind cercetati de un oarecare Anghelion, ce era trimis de la Roma cu scrisori împărătești, au fost trimiși la Roma de către Lichiniu, iar acesta i-a dat spre cercetare lui Valerian, de care au fost trimiși la Potiola, către guvernatorul Diomid, iar acesta i-a trimis către Tertil, care cârmuia Sicilia. Deci de la fiecare guvernator din cei ziși au suferit sfinții felurite chinuri, iar din chinurile la care i-a supus Tertil și-au primit fericitul sfârșit. Și așa acești trei purtători de biruintă s-au mutat la cele cerești.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Isihie mărturisitorul.

Acest cuvios Isihie era din cetatea Adrapinilor și era bărbat bun și blând și se purta potrivit cu numele. Rugându-se el lui Dumnezeu ca să-i arate lui un loc în care să slujească și să fie bineplăcut Lui, i s-a descoperit să se ducă spre părțile mării, la muntele ce se zice Maion, unde a și petrecut multă vreme. Apoi de acolo pogorându-se spre mare, și făcând aproape casă de rugăciune sfântului Andrei și restul vieții petrecându-și întru sihăstrie și răbdare și multe lucrări de minuni săvârșind, s-a mutat către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Lavrentie, care cu pace s-a săvârșit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.