În această lună, ziua a douăzeci şi patra, pomenirea aflării cinstitului cap al sfântului prooroc Înaintemergător şi Botezător Ioan.
Cinstitul cap şi de îngeri mult  preţuit al Înaintemergătorului s-a aflat, întâia  oară după bunăvoirea şi arătarea sfântului Ioan  Înaintemergătorul, de doi monahi oarecare, în casa lui  Irod, mergând aceştia la Ierusalim, spre a se închina la  purtătorul de viaţă mormânt al Domnului şi Mântuitorului  nostru Iisus Hristos. Iar de la aceşti monahi luându-l un  oarecare olar, l-a dus în cetatea emesenilor şi cunoscând  olarul cum că prin mijlocirea sfântului cap avea bună  norocire, îl cinstea în chip de negrăit. Când a  fost să moară, l-a lăsat surorii sale, zicându-i să nu-l  mişte de la locul său, nici să-l descopere, ci numai să-l  cinstească. Iar după moartea acelei femei, sfântul cap al  Botezătorului a ajuns de la unii la alţii şi mai pe urmă a ajuns  la un oarecare Eustaţiu monah şi preot, care era de aceeaşi  credinţă cu eresul arienilor. Acesta fiind alungat de către  dreptcredincioşii din peştera unde locuia, căci precupeţea  tămăduirile care se făceau de sfântul cap şi le arăta ca  făcute de eresul lui, din voia lui Dumnezeu cinstitul cap a rămas  în peşteră şi a fost ascuns acolo, până în  vremea lui Marcel care era arhimandrit pe vremea împărăţiei  lui Valentin cel tânăr şi a lui Uraniu episcopul Emesiei.  Atunci mulţi având descoperiri, cinstitul cap a fost găsit a  doua oară, într-o oală de lut, care servea pentru apă şi a  fost adus şi pus în biserică de episcopul Uraniu, făcând  nenumărate tămăduiri şi minuni.
Cu ale Înaintemergătorului Tău rugăciuni, Hristoase Dumnezeul nostru, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.