II Petru I, 1-10Capitolul I1. Cuvântul proorocesc.
1. Simon Petru, slujitor şi apostol al lui Iisus Hristos, celor ce prin
dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului Iisus Hristos au dobândit
o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră:
2. Har vouă şi pacea să se înmulţească, întru cunoştinţa lui Dumnezeu
şi a lui Iisus, Domnul nostru.
3. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viaţă
şi spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaştem pe Cel ce ne-a chemat
prin slava Sa şi prin puterea Sa,
4. Prin care El ne-a hărăzit mari şi preţioase făgăduinţe, ca prin
ele să vă faceţi părtaşi dumnezeieştii firi, scăpând de stricăciunea poftei
celei din lume.
5. Pentru aceasta, puneţi şi din partea voastră toată sârguinţa şi
adăugaţi la credinţa voastră: fapta bună, iar la fapta bună: cunoştinţa,
6. La cunoştinţă: înfrânarea; la înfrânare: răbdarea; la răbdare: evlavia;
7. La evlavie: iubirea frăţească, iar la iubirea frăţească: dragostea.
8. Căci dacă aceste lucruri sunt în voi şi tot sporesc, ele nu vă vor
lăsa nici trândavi, nici fără roade în cunoaşterea Domnului nostru Iisus
Hristos.
9. Iar cel ce nu are acestea este slab văzător şi orb şi a uitat de
curăţirea păcatelor lui de demult.
10. Pentru aceea, fraţilor, siliţi-vă cu atât mai vârtos să faceţi
temeinică chemarea şi alegerea voastră, căci, făcând acestea, nu veţi greşi
niciodată.
Evrei XIII, 7-16Capitolul XIII7. Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul
lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le
credinţa.
8. Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi.
9. Nu vă lăsaţi furaţi de învăţăturile străine cele de multe feluri;
căci bine este să vă întăriţi prin har inima voastră, nu cu mâncăruri,
de la care n-au avut nici un folos cei ce au umblat cu ele.
10. Avem altar, de la care nu au dreptul să mănânce cei ce slujesc
cortului.
11. Într-adevăr, trupurile dobitoacelor - al căror sânge e adus de
arhiereu, pentru împăcare, în Sfânta Sfintelor - sunt arse afară din tabără.
12. Pentru aceea şi Iisus, ca să sfinţească poporul cu sângele Său,
a pătimit în afara porţii.
13. Deci dar să ieşim la El, afară din tabără, luând asupra noastră
ocara Lui.
14. Căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va
să fie.
15. Aşadar, prin El să aducem pururea lui Dumnezeu jertfă de laudă,
adică rodul buzelor, care preaslăvesc numele Lui.
16. Iar facerea de bine şi întrajutorarea nu le daţi uitării; căci
astfel de jertfe sunt bine plăcute lui Dumnezeu.
