COPII CU OCHII PLINI DE MIRARE

Copilul, faptura mica cu aripi la suflet. Ce minune sta in aceasta faptura mica? Cum de l-a chemat masura lui catre ganduri nelinistitoare? Ce tainica legatura il poarta pe culmile vietii? Copilul este mai aproape decat noi de firea lucrurilor, mai aproape de Dumnezeu. Copilul, fiinta noua si neprihanita, necumparata de ispitele aparentelor inselatoare, culege pretutindeni urmele minunilor. Cand un copil deschide pentru prima oara ochii, intreg universul cu tainele sale joaca in apele luminate ale ochilor sai. De aceea Isus iubea atat de mult copiii, i-a aratat ca pe un simbol al crestinismului, lume noua care punea pret pe nevinovatie si naivitate ingereasca, pe curatie si sete de inteles.

"De nu va faceti la fel cu pruncii, nici ca veti intra in imparatia cerurilor"

Copilul este o faptura biblica originara, faptura a vietii neantinate, este o floare deschisa luminii, este un indemn la simplitate si frumusete. In el vorbeste frantura de cer data omului odata cu inceputul.

"zambetul copilului este pentru mama ca o rugaciune pentru Dumnezeu"

In preajma copilului staruie mereu o atmosfera de bucurie si frumusete. Cand intrebarile bat la portile gandului impovarat si cer dezlegare, cand umbrele amintirilor sufletului te napadesc, atunci stai de vorba cu copii. Aplecat asupra adancurilor, vei fi strabatut de fiorii unui taram minunat, necunoscut.

Prietenii te vor crede nebun si lumea te va arata cu degetul, dar tu vei rataci prin pajistile unei lumi dumnezeiesti in setea ta de inteles. Cuvantul meu suna sec pentru cei varstnici dar intoarce ca o frunza spre soare sufletele copiilor cu ochi de mirare.

(spicuiri din:Indemn laSimplitate).

Copiii au acea putere de a iubi neconditionat si de a ierta, pe care oamenii "mari" au

azvarlit-o cat colo considerand ca ii impiedica. De ce nu mai avem in noi acele imagini pline de inocenta, acele zambete sincere de copil? De ce in locul mirarii avem zambete dezamagite, in locul bucuriei in ochi vedem tristete si amaraciune, in locul sinceritatii, minciuna si tradare...? Unde sunt speranta, iubirea, bucuria de a trai,nevinovatia, curiozitatea, sinceritatea, tandretea, credinta, splendoarea sufletului de copil...?

In efortul imens de a fi "mari" sfarsim in propria "micime" sufleteasca fara sa ne amintim ca adevarata maretie traieste acolo in ce are mai sfant un suflet de copil...

~ DIALOG ~

Intr-o zi, copilul i-a spus lui Dumnezeu:

- Se zvoneste ca maine ma trimiti pe pamant, dar cum voi trai acolo, pentru ca sunt asa mic si neajutorat? Dumnezeu i-a raspuns:

- Din multimea de ingeri ti-am ales unul special pentru tine. Te va astepta si va avea grija de tine.

- Dar, aici in Rai nu fac altceva decat sa cant si sa zambesc. De asta am nevoie sa fiu fericit! Dumnezeu i-a vorbit:

- Ingerasul tau iti va canta in fiecare zi. Si-i vei simti dragostea, si vei fi fericit.

- Si, a spus copilul, cum ii voi intelege pe oameni, din moment ce nici nu le cunosc limba?

- E foarte simplu, a spus Dumnezeu, ingerasul tau te va invata cele mai dulci si frumoase cuvinte ce poti invata vreodata si te va invata cu rabdare si sarguinta sa vorbesti. Copilul s-a uitat la Dumnezeu si i-a spus:

- Si ce fac daca vreau sa vorbesc cu tine? Dumnezeu i-a zambit copilului si i-a spus:

- Ingerasul tau iti va impreuna mainile si te va invata sa te rogi. Copilul a spus:

- Asa am auzit, ca pe pamant sunt oameni rai. Cine ma va ocroti? Dumnezeu a imbratisat copilul si i-a spus:

- Ingerasul te va ocroti, chiar si cu pretul vietii! Copilul s-a uitat foarte trist si a spus:

- Dar mereu voi fi trist pentru ca nu te voi vedea. Dumnezeu a imbratisat copilul.

- Ingerasul meu iti va vorbi despre mine si iti va arata calea spre mine, cu toate ca eu voi fi langa tine mereu. Atunci pacea s-a restabilit in Rai, dar se puteau auzi deja vocile de pe Pamant.

- Doamne, daca eu totusi, trebuie sa plec acum, spune-mi te rog macar numele ingerasului meu! Dumnezeu a raspuns:

- Numele ingerasului nu este important...Pur si simplu ii spui "MAMI".

*

DE ZIUA TA

De ziua ta, draguta mea

Acum in prag de primavara,

Ce pot eu oare sa-ti doresc

Sau sa-ti trimit in dar?

Din partea mea, doar sanatate,

Noroc si zile bune.

Prietenii adevarati alaturi sa ii tii,

De griji si de nevoi nicicand

N-as vrea ca tu sa stii.

Iar Dumnezeu intotdeauna

Cu drag sa te ocroteasca,

De relele de pe pamant

Mereu sa te pazeasca............... de Mariana Simionescu.

*

~ MAMA ~

La 6 ani "Mami te iubesc".

La 10 ani "Bine mama,cum spui tu".

La 16 ani "Mama este asa enervanta".

La 18 ani "Vreau sa plec din casa asta".

La 25 de ani "A avut dreptate mama".

La 30 de ani "Vreau sa ma duc la mama".

La 50 de ani "Nu vreau s-o pierd pe mama".

La 70 de ani "As da orice s-o am pe mama aici, cu mine"...AVEM DOAR O SINGURA

MAMA!

A FI SARAC

Un tata bogat, dorind ca fiul sau sa cunoasca ce inseamna a fi sarac, l-a dus sa petreaca cateva zile in compania unor tarani. Cand s-a intors la oras, inca in masina, tatal il intreaba: -cum ti s-a parut experienta?

- Bine, raspunse el, un pic cazut pe ganduri.

- Ai invatat ceva? -insista tatal.

- Da, am invatat ca noi avem un caine si ei au patru; Ca noi avem o piscina cu apa tratata, ce ocupa jumatate curtea -ei au un rau intreg de apa cristalina cu pesti si alte lucruri frumoase; Ca noi avem iluminare electrica in gradina noastra, dar ei au stelele si luna ca sa le lumineze; Gradina noastra ajunge pana la zid - a lor pana la orizont; Noi cumparam mancare - ei o gatesc; Noi ascultam CD-uri....Ei asculta o continua simfonie de pasari, greieri....toate acestea, uneori acompaniate de cantecul unui vecin care lucreaza in gradina lui; Noi folosim cuptorul cu microunde - ce mananca ei are gust de foc lent de lemne; Ca sa fim protejati, suntem inconjurati de ziduri cu alarma....Ei locuiesc aproape cu usile deschise, protejati de prietenia vecinilor; Noi traim conectati la telefonul mobil, calculator, telivizor - ei \"conectati\" la viata, la cer, la soare, la apa, la verdele de pe camp, la animale, la umbra, la familie....Tatal a ramas impresionat de cat de profund gandeste fiul lui. Si in final, fiul a concluzionat:

- Multumesc ca m-ai invatat cat suntem de saraci!

......Deosebirea dintre a te ruga si a crede......

Pamanturile erau arse si crapate, frunzele, ingalbenite sau chiar sfologite de arsita,

abia se mai tineau pe crengi. Iarba de pe pajisti si fanete se ofilise cu totul.Oamenii erau ingrijorati si nelinistiti. Cercetau mereu cerul ca de cristal. Nici un norisor. Albastru de cobalt!

Saptamanile se insirau una dupa alta tot mai fierbinti. De luni de zile nu cazuse nici un fir de ploaie. Preotul se hotara sa tina in fata bisericii o ora de rugaciune pentru a-L

implora pe Dumnezeu pentru ploaie. La ora stabilita curtea bisericii era plina de lume.

Multi adusesera obiecte care dadeau marturie despre credinta lor. Preotul privea cu admiratie Bibliile, cartile de rugaciuni, icoanele, crucile, metaniile. Atentia ii fu atrasa,

insa, in chip deosebit de o fetita care statea cuminte in primul rand, avand in mana o umbreluta.

A te ruga inseamna sa ceri ploaia, a crede, insa, inseamna sa-ti iei umbrela!

......Deosebirea dintre a te ruga si a crede......

Pamanturile erau arse si crapate, frunzele, ingalbenite sau chiar sfologite de arsita,

abia se mai tineau pe crengi. Iarba de pe pajisti si fanete se ofilise cu totul.Oamenii erau ingrijorati si nelinistiti. Cercetau mereu cerul ca de cristal. Nici un norisor. Albastru de cobalt!

Saptamanile se insirau una dupa alta tot mai fierbinti. De luni de zile nu cazuse nici un fir de ploaie. Preotul se hotara sa tina in fata bisericii o ora de rugaciune pentru a-L

implora pe Dumnezeu pentru ploaie. La ora stabilita curtea bisericii era plina de lume.

Multi adusesera obiecte care dadeau marturie despre credinta lor. Preotul privea cu admiratie Bibliile, cartile de rugaciuni, icoanele, crucile, metaniile. Atentia ii fu atrasa,

insa, in chip deosebit de o fetita care statea cuminte in primul rand, avand in mana o umbreluta.

A te ruga inseamna sa ceri ploaia, a crede, insa, inseamna sa-ti iei umbrela!

- Ce as fi vrut sa invat la scoala -

Mi-as fi dorit foarte mult ca in loc de integrale,sa fi invatat ca fiecare om este responsabil pentru propriile alegeri. As fi vrut ca notele de la purtare sa fi fost puse

nu in functie de cat ma supuneam regulilor,ci dupa cat de frumos am stiut sa accept,sa dau si sa las. La fel de important ca A,B,C-ul ar fi fost lectia de incredere in sine sau lectia de cum sa gandesti pozitiv. Dupa ora de religie as fi vrut sa aflu cum se joaca universul de-a v-ati ascunselea cu noi si cum sa-l gasim pe Dumnezeu atunci cand l-am pierdut.

As fi vrut sa invat,de mica,faptul ca frica nu ajuta cu nimic;ca a-mi face griji este

o modalitate de a-mi opri creierul sa se ocupe de chestiuni mai importante;ca foarte

putine lucruri din viata noastra sunt dezastre cu adevarat. In loc de orele de dictare,cred ca mi-ar fi prins bine cateva lectii de cum sa ma ascult pe mine.

Apoi la muzica,sa cercetez mai departe sunetele inimii ale respiratiei si ale gandurilor. Inainte de prima lege a termodinamicii,ar fi fost frumos sa imi fi spus cineva ca cea mai importanta lege a vietii este ca nu te poti lupta impotriva a ceea ce nu poti schimba,iar oamenii pe care ii iubesc fac parte din categoria asta.

In loc de sentimentul erotic din poezia lui Eminescu,m-ar fi interesat sa stiu ca atunci cand dau iubire,primesc la randul meu iubire,dar nu ca un troc,ci ca o revarsare neconditionata;apoi,in loc de comentarii,sa fi facut cateva exercitii practice de iubit cei mai nesuferiti oameni din lume,incepand cu profa de romana. Iar la minunatul obiect de Psihologie,studiat degeaba un an intreg,ar fi fost suficient o singura schema pe tabla,legata de diferenta dintre nevoie si dragoste.

La dirigentie,ar fi fost frumos sa fi vorbit despre secretele si fricile noastre,doar pentru a descoperi ca nu toata lumea gandeste la fel si nu suntem deloc singuri. Iar in pauza,mi-ar fi placut sa se inventeze o pauza de gandit,in care sa-mi fi lasat creierul in pupitru ca pe o carte si sa-mi fi petrecut tot timpul bucurandu-ma ca "nu

gandesc,dar totusi exist". Si mai presus de orice,as fi vrut ca din clasa intai,sa mi se explice clar ca notele pe care le iau nu conteaza,coronita nu conteaza,

restantele nu conteaza,diploma nu conteaza,olimpiadele nu conteaza,ci singurul lucru care conteaza va fi,pana la urma,DRAGOSTEA.

Ar fi fost foarte bine sa ne fi invatat sa invatam mai putin si sa iubim mai mult. E

singurul lucru la care merita sa iei coronita. (Apostolat in Tara Fagarasului - 2010)

- Am gasit scrisoarea unui copil catre Dumnezeu -

Dumnezeule,vreau sa traiesc 900 de ani ca omul acela din Biblie! Stii,am invatat la scoala ca Edison a facut lumina. Dar parintele ne-a spus ca Tu ai facut-o. Edison asta ti-a furat ideea.

Niciodata n-as fi crezut ca movul se potriveste cu portocaliul,pana cand am vazut

apusul de soare pe care l-ai facut marti seara. La biserica parintele ne-a explicat ce

si cate faci. Stii, Doamne,as avea totusi o intrebare: Tu chiar asa ai proiectat girafa

sau din greseala a iesit asa?

De ce lasi oamenii sa moara si tot faci altii in loc? N-ar fi mai simplu sa-i lasi in viata pe astia? Tu stii despre lucruri inainte ca ele sa fie inventate?

Iti multumesc pentru fratior,dar eu te-am rugat sa-mi trimiti un catel....Cat timp am fost in vacanta,tot timpul a ploat si taticul a fost tare nervos si a spus niste lucruri urate despre Tine....Dar te rog frumos iarta-l,sa nu-i faci rau!

Cum de pe vremuri ai facut atatea minuni,iar acum nici una? Cum de in ultima vreme n-ai mai inventat nici un animal nou?...Sunt tot numai alea vechi.

Doamne,Dumnezeule,Te rog foarte mult sa ai grija de Tine,ca daca Ti se intampla ceva va fi vai si amar de noi toti.

CLINICA LUI DUMNEZEU

Am fost la clinica Domnului pentru un control si iata ce am constatat:

Cand Domnul mi-a luat tensiunea,a iesit ca tandretea mea era foarte redusa. Cand mi-a luat temperatura,termometrul indica 40 de grade de anxietate. La electrocardiograma s-a constatat ca am nevoie de cateva transfuzii de iubire,deoarece arterele erau infundate de singuratate si amaraciune. Ele nu mai puteau iriga inima mea goala.

La ortoped am mers pentru ca nu mai puteam merge langa fratele meu si nu-l mai puteam imbratisa pentru ca m-am impiedicat de gelozie. Domnul mi-a mai descoperit o miopie din cauza careia nu puteam sa vad dincolo de aspectele negative ale aproapelui meu. Cand i-am spus Domnului ca urechile mele au asurzit,El a constatat ca am neglijat sa ascult zilnic vocea sa.

In marea sa milostivire Domnul mi-a oferit o consultatie gratuita. Astfel eu ma angajez,dupa ce plec de la clinica,sa nu iau decat remedii naturale pe care Domnul mi

le-a prescris,in acest moment de adevar cu mine:

- Cand ma ridic din pat sa beau un pahar cu recunostinta.

- Inainte de a merge la munca,sa iau o lingura de pace.

- La fiecare ora sa aplic o compresa de rabdare si sa inghit un vas cu smerenie.

- In drum spre casa sa-mi fac o injectie cu o doza mare de iubire.

- Si,inainte de culcare ,sa iau doua capsule de constiinta impacata. (Primit si daruit)

..................................

Patrund in soapta printre ganduri triste,

Preocupat de-al clipelor trecut,

Si-n vorba mea incepe sa existe

Hotarul spre eternul absolut............... -Daniel D. Darie

MONOLOGUL LUI DUMNEZEU

.........................................

M-am uitat la tine cand te-ai trezit dimineata....Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte,multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat,cerandu-Mi parerea pentru ceea ce urma sa faci azi....

Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu.Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui:BUNA DIMINEATA! Dar erai mult prea ocupat. Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi,am surprins pentru tine cerul cu culori,si cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.....

Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat,nu ai avut timp nici atunci sa-mi spui doua vorbe. Cand te intorceai de la munca,ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie marunta ca sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de mine.

In schimb,suparat,M-ai injurat....Doream atat de mult sa-Mi vorbesti. Oricum ziua

era,inca,lunga! Ai pornit telivizorul si in timp ce urmareai programul preferat,Eu am asteptat. Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine. Vazandu-te atat de obosit,am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni,dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele.

Era asa de frumos,pacat ca n-ai observat....Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine. Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata....Vreau sa ti-o arat,pentru ca si tu,la randul tau,sa o arati celor din jurul tau.

Te iubesc atat de mult incat te voi rabda. Acum esti pe punctul de a te trezi din nou. Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi imi vei acorda putin timp din timpul daruit tie. Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos!

AL TAU TATA DUMNEZEU.

.........................................................Primit prin maill

Craciunul de azi si craciunul de ieri

...............................................

Preotul nu mai este primit in casa pentru a vesti Nasterea Domnului. Vine prea tarziu sau prea devreme. Ne deranjeaza.

Ce pacat ca sunt din ce in ce mai putini oameni care sa iasa din casa si sa vada

"pe unde a ajuns parintele",asa cum faceau parintii si vecinii mei. Cat de mult mi-as dori sa-l mai aud pe tata spunand: "E pe la nea Ion",adica la cinci case distanta de noi.

Nu mai avem gandul la a mai primi Sfanta Impartasanie de Craciun. In vechime,

postul era respectat. Chiar daca se intampla ca porcul sa fie taiat in post,nu ne atingeam de carnatii trecuti printr-un fum statut,de slanina fiarta si usturoiata ,de

racituri....Trebuia sa ne impartasim.

Ne preocupam prea putin de asemanarea cu Hristos. Ne interesam din timp de unde putem lua bradul de craciun,carnea de porc,vinul si multe alte bunuri materiale si uitam sa primenim firea.

Ne multumim ca avem numarul de telefon al parintelui si ca il putem suna atunci

cand avem nelinisti. Nu mai putem sta in genunchi la spovedanie. Am uitat ca la marturisire il avem in fata pe Hristos. Chiar daca ne simtim nemultumiti de cat am postit,de cat ne-am rugat,de putinul bine pe care l-am facut,nu se compara cu

dezgustul pe care ti-l produce o sarbatoare pentru care nu te-ai pregatit deloc.

Daca se vor gasi persoane,care sa fie prezente de Craciun in biserica,bucurandu-se de Nasterea Domnului,e semn ca mai avem oameni vii.

.............................................................................

- Colind-

Tu,fiule,nu mai plange,

Ca eu tie ti-oi aduce

Un scaun de judecata,

Ca sa judeci lumea toata.

.................................

Sa dai dreptii la dreptate

Sa dai strambii la strambatate,

Sa iei ceru-n stapanire,

Pamantul in mostenire.