1. Iar făcându-se dimineaţă, toţi arhiereii şi bătrânii poporului au
ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare.
2. Şi, legându-L, L-au dus şi L-au predat dregătorului Ponţiu Pilat.
3. Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit
şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor cei treizeci de arginţi,
4. Zicând: Am greşit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne priveşte
pe noi? Tu vei vedea.
5. Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a
spânzurat.
6. Iar arhiereii, luând banii, au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria
templului, deoarece sunt preţ de sânge.
7. Şi ţinând ei sfat, au cumpărat cu ei Ţarina Olarului, pentru îngroparea
străinilor.
8. Pentru aceea s-a numit ţarina aceea Ţarina Sângelui, până în ziua
de astăzi.
9. Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice:
"Şi au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au
preţuit fiii lui Israel,
10. Şi i-au dat pe Ţarina Olarului după cum mi-a spus mie Domnul".
11. Iar Iisus stătea înaintea dregătorului. Şi L-a întrebat dregătorul,
zicând: Tu eşti regele iudeilor? Iar Iisus i-a răspuns: Tu zici.
12. Şi la învinuirile aduse Lui de către arhierei şi bătrâni, nu răspundea
nimic.
13. Atunci I-a zis Pilat: Nu auzi câte mărturisesc ei împotriva Ta?
14. Şi nu i-a răspuns lui nici un cuvânt, încât dregătorul se mira
foarte.
15. La sărbătoarea Paştilor, dregătorul avea obiceiul să elibereze
mulţimii un întemniţat pe care-l voiau.
16. Şi aveau atunci un vinovat vestit, care se numea Baraba.
17. Deci adunaţi fiind ei, Pilat le-a zis: Pe cine voiţi să vi-l eliberez,
pe Baraba sau pe Iisus, care se zice Hristos?
18. Că ştia că din invidie L-au dat în mâna lui.
19. Şi pe când stătea Pilat în scaunul de judecată, femeia lui i-a
trimis acest cuvânt: Nimic să nu-I faci Dreptului acestuia, că mult am
suferit azi, în vis, pentru El.
20. Însă arhiereii şi bătrânii au aţâţat mulţimile ca să ceară pe Baraba,
iar pe Iisus să-L piardă.
21. Iar dregătorul, răspunzând, le-a zis: Pe cine din cei doi voiţi
să vă eliberez? Iar ei au răspuns: Pe Baraba.
22. Şi Pilat le-a zis: Dar ce voi face cu Iisus, ce se cheamă Hristos?
Toţi au răspuns: Să fie răstignit!
23. A zis iarăşi Pilat: Dar ce rău a făcut? Ei însă mai tare strigau
şi ziceau: Să fie răstignit!
24. Şi văzând Pilat că nimic nu foloseşte, ci mai mare tulburare se
face, luând apă şi-a spălat mâinile înaintea mulţimii, zicând: Nevinovat
sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veţi vedea.
25. Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră
şi asupra copiilor noştri!
26. Atunci le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit şi L-a
dat să fie răstignit.
27. Atunci ostaşii dregătorului, ducând ei pe Iisus în pretoriu, au
adunat în jurul Lui toată cohorta,
28. Şi dezbrăcându-L de toate hainele Lui, I-au pus o hlamidă roşie.
29. Şi împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap şi în mâna Lui
cea dreaptă trestie; şi, îngenunchind înaintea lui îşi băteau joc de El,
zicând: Bucură-Te, regele iudeilor!
30. Şi scuipând asupra Lui, au luat trestia şi-L băteau peste cap.
31. Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de hlamidă, L-au îmbrăcat
cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
32. Şi ieşind, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta
l-au silit să ducă crucea Lui.
33. Şi venind la locul numit Golgota, care înseamnă: Locul Căpăţânii,
34. I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; şi, gustând, nu a voit
să bea.
35. Iar după ce L-au răstignit, au împărţit hainele Lui, aruncând sorţi,
ca să se împlinească ceea ce s-a zis de proorocul: "Împărţit-au hainele
Mele între ei, iar pentru cămaşa Mea au aruncat sorţi".
36. Şi ostaşii, şezând, Îl păzeau acolo.
37. Şi deasupra capului au pus vina Lui scrisă: Acesta este Iisus,
regele iudeilor.
38. Atunci au fost răstigniţi împreună cu El doi tâlhari, unul de-a
dreapta şi altul de-a stânga.
39. Iar trecătorii Îl huleau, clătinându-şi capetele,
40. Şi zicând: Tu, Cel ce dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti,
mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de
pe cruce!
41. Asemenea şi arhiereii, bătându-şi joc de El, cu cărturarii şi cu
bătrânii, ziceau:
42. Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu poate să Se mântuiască! Dacă
este regele lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, şi vom crede în
El.
43. S-a încrezut în Dumnezeu: Să-L scape acum, dacă-L vrea pe El! Căci
a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu.
44. În acelaşi chip Îl ocărau şi tâlharii cei împreună-răstigniţi cu
El.
45. Iar de la ceasul al şaselea, s-a făcut întuneric peste tot pământul,
până la ceasul al nouălea.
46. Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare, zicând:
Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce
M-ai părăsit?
47. Iar unii dintre cei ce stăteau acolo, auzind ziceau: Pe Ilie îl
strigă Acesta.
48. Şi unul dintre ei, alergând îndată şi luând un burete, şi umplându-l
de oţet şi punându-l într-o trestie, Îi da să bea.
49. Iar ceilalţi ziceau: Lasă, să vedem dacă vine Ilie să-L mântuiască.
50. Iar Iisus, strigând iarăşi cu glas mare, Şi-a dat duhul.
51. Şi iată, catapeteasma templului s-a sfâşiat în două de sus până
jos, şi pământul s-a cutremurat şi pietrele s-au despicat;
52. Mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi
s-au sculat.
53. Şi ieşind din morminte, după învierea Lui, au intrat în cetatea
sfântă şi s-au arătat multora.
54. Iar sutaşul şi cei ce împreună cu el păzeau pe Iisus, văzând cutremurul
şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte, zicând: Cu adevărat, Fiul lui
Dumnezeu era Acesta!
55. Şi erau acolo multe femei, privind de departe, care urmaseră din
Galileea pe Iisus, slujindu-I,
56. Între care era Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iacov şi a lui
Iosi, şi mama fiilor lui Zevedeu.
57. Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele
Iosif, care şi el era un ucenic al lui Iisus.
58. Acesta, ducându-se la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat
a poruncit să i se dea.
59. Şi Iosif, luând trupul, l-a înfăşurat în giulgiu curat de in,
60. Şi l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă,
şi, prăvălind o piatră mare la uşa mormântului, s-a dus.
61. Iar acolo era Maria Magdalena şi cealaltă Marie, şezând în faţa
mormântului.
62. Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii şi
fariseii la Pilat,
63. Zicând: Doamne, ne-am adus aminte că amăgitorul Acela a spus, fiind
încă în viaţă: După trei zile Mă voi scula.
64. Deci, porunceşte ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca
nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure şi să spună poporului: S-a sculat
din morţi. Şi va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.
65. Pilat le-a zis: Aveţi strajă; mergeţi şi întăriţi cum ştiţi.
66. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu strajă, pecetluind
piatra.