1. Fraţii mei, nu căutând la faţa omului să aveţi credinţa în Domnul
nostru Iisus Hristos, Domnul slavei.
2. Căci, dacă va intra în adunarea voastră un om cu inele de aur în
degete, în haină strălucită, şi va intra şi un sărac, în haină murdară,
3. Iar voi puneţi ochii pe cel care poartă haină strălucită şi-i ziceţi:
Tu şezi bine aici, pe când săracului îi ziceţi: Tu stai acolo, în picioare,
sau: Şezi jos, la picioarele mele,
4. N-aţi făcut voi, oare, în gândul vostru, deosebire între unul şi
altul şi nu v-aţi făcut judecători cu socoteli viclene?
5. Ascultaţi, iubiţii mei fraţi: Au nu Dumnezeu i-a ales pe cei ce
sunt săraci în ochii lumii, dar bogaţi în credinţă şi moştenitori ai împărăţiei
pe care a făgăduit-o El celor ce Îl iubesc?
6. Iar voi aţi necinstit pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc
pe voi şi nu ei vă târăsc la judecăţi?
7. Nu sunt ei cei ce hulesc numele cel bun întru care aţi fost chemaţi?
8. Dacă, într-adevăr, împliniţi legea împărătească, potrivit Scripturii:
"Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi", bine faceţi;
9. Iar de căutaţi la faţa omului, faceţi păcat şi legea vă osândeşte
ca pe nişte călcători de lege.
10. Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură
poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile.
11. Căci Cel ce a zis: "Să nu săvârşeşti adulter", a zis şi: "Să nu
ucizi". Şi dacă nu săvârşeşti adulter, dar ucizi, te-ai făcut călcător
de lege.
12. Aşa să grăiţi şi aşa să lucraţi, ca unii care veţi fi judecaţi
prin legea libertăţii.
13. Căci judecata este fără milă pentru cel care n-a făcut milă. Şi
mila biruieşte în faţa judecăţii.
14. Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte
nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?
15. Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate
zilele,
16. Şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă
şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi
folosul?
17. Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi.
18. Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa
ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea.
19. Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred
şi se cutremură.
20. Vrei însă să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără de fapte
moartă este?
21. Avraam, părintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, când a
pus pe Isaac, fiul său, pe jertfelnic?
22. Vezi că, credinţa lucra împreună cu faptele lui şi din fapte credinţa
s-a desăvârşit?
23. Şi s-a împlinit Scriptura care zice: "Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu
şi i s-a socotit lui ca dreptate" şi "a fost numit prieten al lui Dumnezeu".
24. Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă.
25. La fel şi Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat când
a primit pe cei trimişi şi i-a scos afară, pe altă cale?
26. Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi credinţa fără
de fapte, moartă este.