1. Cei ce se găsesc sub jugul robiei să socotească pe stăpânii lor vrednici
de toată cinstea, ca să nu fie hulite numele şi învăţătura lui Dumnezeu.
2. Iar cei ce au stăpâni credincioşi să nu-i dispreţuiască, sub cuvânt
că sunt fraţi; ci mai mult să-i slujească, fiindcă primitorii bunei lor
slujiri sunt credincioşi şi iubiţi. Acestea învaţă-i şi porunceşte-le.
3. Iar de învaţă cineva altă învăţătură şi nu se ţine de cuvintele
cele sănătoase ale Domnului nostru Iisus Hristos şi de învăţătura cea după
dreapta credinţă,
4. Acela e un îngâmfat, care nu ştie nimic, suferind de boala discuţiilor
şi a certurilor de cuvinte, din care pornesc: ceartă, pizmă, defăimări,
bănuieli viclene,
5. Gâlcevi necurmate ale oamenilor stricaţi la minte şi lipsiţi de
adevăr, care socotesc că evlavia este un mijloc de câştig. Depărtează-te
de unii ca aceştia.
6. Şi, în adevăr, evlavia este mare câştig, dar atunci când ea se îndestulează
cu ce are.
7. Pentru că noi n-am adus nimic în lume, tot aşa cum nici nu putem
să scoatem ceva din ea afară;
8. Ci, având hrană şi îmbrăcăminte cu acestea vom fi îndestulaţi.
9. Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită şi în cursă
şi în multe pofte nebuneşti şi vătămătoare, ca unele care cufundă pe oameni
în ruină şi în pierzare.
10. Că iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor şi cei ce au
poftit-o cu înfocare au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns cu multe
dureri.
11. Dar tu, o, omule al lui Dumnezeu, fugi de acestea şi urmează dreptatea,
evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea.
12. Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică la
care ai fost chemat şi pentru care ai dat bună mărturie înaintea multor
martori.
13. Îţi poruncesc înaintea lui Dumnezeu, Cel ce aduce toate la viaţă,
şi înaintea lui Iisus Hristos, Cel ce, în faţa lui Ponţiu Pilat, a mărturisit
mărturisirea cea bună:
14. Să păzeşti porunca fără pată, fără vină, până la arătarea Domnului
nostru Iisus Hristos,
15. Pe care, la timpul cuvenit, o va arăta fericitul şi singurul Stăpânitor,
Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor,
16. Cel ce singur are nemurire şi locuieşte întru lumină neapropiată;
pe Care nu L-a văzut nimeni dintre oameni, nici nu poate să-L vadă; a Căruia
este cinstea şi puterea veşnică! Amin.
17. Celor bogaţi în veacul de acum porunceşte-le să nu se semeţească,
nici să-şi pună nădejdea în bogăţia cea nestatornică, ci în Dumnezeul cel
viu, Care ne dă cu belşug toate, spre îndulcirea noastră,
18. Să facă ce e bine, să se înavuţească în fapte bune, să fie darnici,
să fie cu inimă largă,
19. Agonisindu-şi lor bună temelie în veacul viitor, ca să dobândească,
cu adevărat, viaţa veşnică.
20. O, Timotei, păzeşte comoara ce ţi s-a încredinţat, depărtându-te
de vorbirile deşarte şi lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei mincinoase,
21. Pe care unii, mărturisind-o, au rătăcit de la credinţă. Harul fie
cu tine! Amin.