1. Apostolii şi fraţii, care erau prin Iudeea, au auzit că şi păgânii
au primit cuvântul lui Dumnezeu.
2. Şi când Petru s-a suit în Ierusalim, credincioşii tăiaţi împrejur
se împotriveau,
3. Zicându-i: Ai intrat la oameni netăiaţi împrejur şi ai mâncat cu
ei.
4. Şi începând, Petru le-a înfăţişat pe rând, zicând:
5. Eu eram în cetatea Iope şi mă rugam; şi am văzut, în extaz, o vedenie:
ceva coborându-se ca o faţă mare de pânză, legată în patru colţuri, lăsându-se
în jos din cer, şi a venit până la mine.
6. Privind spre aceasta, cu luare aminte, am văzut dobitoacele cele
cu patru picioare ale pământului şi fiarele şi târâtoarele şi păsările
cerului.
7. Şi am auzit un glas, care-mi zicea: Sculându-te, Petre, junghie
şi mănâncă.
8. Şi am zis: Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n-a
intrat vreodată în gura mea.
9. Şi glasul mi-a grăit a doua oară din cer: Cele ce Dumnezeu a curăţit,
tu să nu le numeşti spurcate.
10. Şi aceasta s-a făcut de trei ori şi au fost luate iarăşi toate
în cer.
11. Şi iată, îndată, trei bărbaţi, trimişi de la Cezareea către mine,
s-au oprit la casa în care eram.
12. Iar Duhul mi-a zis să merg cu ei, de nimic îndoindu-mă. Şi au mers
cu mine şi aceşti şase fraţi şi am intrat în casa bărbatului;
13. Şi el ne-a povestit cum a văzut îngerul stând în casa lui şi zicând:
Trimite la Iope şi cheamă pe Simon, cel numit şi Petru.
14. Care va grăi către tine cuvinte, prin care te vei mântui tu şi
toată casa ta.
15. Şi când am început eu să vorbesc, Duhul Sfânt a căzut peste ei,
ca şi peste noi la început.
16. Şi mi-am adus aminte de cuvântul Domnului, când zicea: Ioan a botezat
cu apă; voi însă vă veţi boteza cu Duh Sfânt.
17. Deci, dacă Dumnezeu a dat lor acelaşi dar ca şi nouă, acelora care
au crezut în Domnul Iisus Hristos, cine eram eu ca să-L pot opri pe Dumnezeu?
18. Auzind acestea, au tăcut şi au slăvit pe Dumnezeu, zicând: Aşadar
şi păgânilor le-a dat Dumnezeu pocăinţa spre viaţă;
19. Deci cei ce se risipiseră din cauza tulburării făcute pentru Ştefan,
au trecut până în Fenicia şi în Cipru, şi în Antiohia, nimănui grăind cuvântul,
decât numai iudeilor.
20. Şi erau unii dintre ei, bărbaţi ciprieni şi cireneni care, venind
în Antiohia, vorbeau şi către elini, binevestind pe Domnul Iisus.
21. Şi mâna Domnului era cu ei şi era mare numărul celor care au crezut
şi s-au întors la Domnul.
22. Şi vorba despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim,
şi au trimis pe Barnaba până la Antiohia.
23. Acesta, sosind şi văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi îndemna
pe toţi să rămână în Domnul, cu inimă statornică.
24. Căci era bărbat bun şi plin de Duh Sfânt şi de credinţă. Şi s-a
adăugat Domnului mulţime multă.
25. Şi a plecat Barnaba la Tars, ca să caute pe Saul
26. Şi aflându-l, l-a adus la Antiohia. Şi au stat acolo un an întreg,
adunându-se în biserică şi învăţând mult popor. Şi în Antiohia, întâia
oară, ucenicii s-au numit creştini.
27. În acele zile s-au coborât, de la Ierusalim în Antiohia, prooroci.
28. Şi sculându-se unul dintre ei, cu numele Agav, a arătat prin Duhul,
că va fi în toată lumea foamete mare, care a şi fost în zilele lui Claudiu.
29. Iar ucenicii au hotărât ca fiecare dintre ei, după putere, să trimită
spre ajutorare fraţilor care locuiau în Iudeea;
30. Ceea ce au şi făcut, trimiţând preoţilor prin mâna lui Barnaba
şi a lui Saul.