File de Pateric

Avva Antonie

Oarecari fraţi s-au dus la avva Antonie, ca să-i vestească lui nălucirile care le vedeau şi să se înveţe de la dânsul, de sunt adevărate, sau de la draci. Şi aveau ei un măgar şi a murit pe cale.

Deci, după ce au venit la bătrânul, apucând el mai înainte, le-a zis lor: cum a murit măgarul pe cale ? Au zis lui: de unde ştii, avvo ? Iar el le-a zis lor: dracii mi-au arătat. Şi ei au zis lui: noi pentru aceasta am venit să te întrebăm, că vedem năluciri şi de multe ori se fac adevărate; nu cumva ne înşelăm ? Şi i-a încredinţat pe ei bătranul din pilda măgarului, că de la draci sunt.

Au mers odată nişte bătrâni la avva Antonie şi era avva Iosif cu dânşii. Şi vrând bătrânul (Antonie) să-i cerceteze pe ei, a pus înainte un cuvânt din Scriptură şi a început de la cei mai mici a întreba care este cuvântul acesta şi fiecare zicea după puterea sa. Iar bătrânul zicea fiecăruia: încă n-ai aflat. Mai pe urmă de toţi a zis către avva Iosif: tu cum zici că este cuvântul acesta ? Răspuns-a: Nu ştiu ! Deci a zis avva Antonie: cu adevărat a aflat calea, căci a zis nu ştiu.

Acest avva Antonie, căutând la adâncul judecăţilor lui Dumnezeu, a cerut, zicând: Doamne, cum unii trăind puţin, mor, iar alţii prea îmbătrânesc ? Şi pentru ce unii sunt săraci, iar alţii bogaţi ? Şi cum cei nedrepţi se îmbogăţesc, iar cei drepţi sunt săraci? Şi a venit lui glas zicând: Antonie, ia aminte de tine, că acestea sunt judecăţi ale lui Dumnezeu şi nu-ţi este ţie de folos a le şti.

A întrebat cineva pe avva Antonie, zicând: ce, păzind eu, voi plăcea lui Dumnezeu ? Şi răspunzând bătrânul, a zis lui: cele ce-ţi poruncesc ţie, păzeşte-le ! Oriunde vei merge, pe Dumnezeu să-l ai înaintea ta întotdeauna. Şi orice vei face, să ai mărturia din Sfintele Scripturi şi ori în ce loc vei şedea, să nu te mişti degrabă. Acestea trei păzeşte-le şi te vei mântui.

Zis-a avva Antonie către avva Pimen : aceasta este lucrarea cea mare a omului, ca greşeala sa să o pună asupra sa înaintea lui Dumnezeu şi să aştepte ispita până la răsuflarea cea mai de pe urmă.

Acelaşi a zis: nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăţia Cerurilor. Că ridică, zice, ispitele şi nimeni nu este care să se mântuiască.

Întrebat-a avva Pamvo pe avva Antonie: Ce voi face ?

Zis-a lui bătrânul: să nu fii nădăjduindu-te spre dreptatea ta, nici să te căieşti pentru lucrul trecut; şi stăpâneşte-ţi limba şi pântecele.

Zis-a avva Antonie: am văzut toate cursele vrăjmaşului întinse pe pământ şi suspinând am zis: oare cine poate să le treacă pe acestea ? Şi am auzit glas zicându-mi: smerenia.