Ştiri - Evenimente

"Lumina”
săbătoreşte 2 ani de la prima apariţie

"Lumina”, primul cotidian creştin din România şi singurul cotidian ortodox din lume, a sărbătorit la 7 februarie 2007 doi ani de la prima apariţie. Acest ziar de reportaje, informaţii şi comentarii redactat din perspectivă creştină a fost lansat pe 7 februarie 2005, titlul "Lumina” fiind ales la propunerea Î.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Despre contextul în care a apărut cotidianul "Lumina” ne-a vorbit pr. Constantin Sturzu, consilier al Sectorului "Biserica şi Societatea” din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor: "În data de 7 februarie 2005, la Iaşi, a apărut primul cotidian creştin din România şi, din datele pe care le avem, este singurul cotidian ortodox din lume, cu numele "Lumina”. Ideea acestui ziar a avut la bază mai multe argumente: unul din ele a fost acela că în ziua de astăzi creştinul este un om care se implică activ în treburile cetăţii. Fiind un om activ, creştinul trebuie să fie şi informat, aşa încât în acest cotidian se regăsesc informaţii din toate domeniile de interes general, din politică, economie, educaţie, ştiinţă etc., dar tratate de o manieră obiectivă, fără nici un fel de partizanate. Pe de altă parte, noi considerăm că, în România, identificarea unei surse de informaţii credibilă este o problema reală cu care se confruntă cititorii de ziare, aşa încât atunci când deontologia profesională e susţi­nută de principii ale moralei creştine, de la un jurnalist creştin nu poţi să te aştepţi la minciună, la manipulare, la falsificarea realităţii, ci dimpotrivă la adevăr, la bune intenţii sau chiar la do­­­­­­rinţa de a-şi ajuta semenii”.

"Candela Moldovei”
împlineşte 15 ani de existenţă

Primul număr al buletinului oficial al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a apărut în luna februarie 1992. O prezentare a acestei reviste ne-a făcut-o pr. Nicolae Dascălu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor şi director al Institutului Cultural Misionar "Trinitas”: "Este o revistă care poartă în titlu un nume care aminteşte de istoria presei bisericeşti din Moldova şi Bucovina, fiind o publicaţie nouă care are un program foarte bine definit prin editorialul de deschidere în numărul 1-2/1992, ianuarie-februarie, un editorial al Î.P.S. Daniel. S-a ajuns la acest titlu tocmai în ideea că trebuie un buletin care să reflecte viaţa spirituală atât din Moldova, cât şi din Bucovina. Î.P.S. Mitropolit Daniel este "naşul” publicaţiei. A propus Sinodului mitropolitan la data de 3 februarie 1992 acest nume pentru noua publicaţie şi s-a stabilit de comun acord ca această nouă revistă sa fie de fapt cea care înglobează activitatea spirituală, pastoral-misionară, social-filantropică din eparhiile din Moldova. "Candela Moldovei” apare fie lunar, fie la două luni, cu numere comasate, iar timpul de reflectare a evenimentelor este mai scurt, şi în acelaşi timp sunt multe evenimente şi activităţi care au nevoie de prezentare tocmai pentru că prin prezentarea lor, dintr-o dată, oamenii cunosc ceea ce face Biserica, dar în acelaşi timp există şi o emulaţie a faptelor bune, a lucrurilor frumoase”.

Mesajul Î.P.S. Daniel
la împlinirea a 9 ani de emisie a postului de radio TRINITAS

În primul rând mulţumim Preasfintei Treimi pentru ajutorul pe care ni-l dă ca noi să facem cunoscută taina iubirii Sfintei Treimi arătată nouă în şi prin Hristos, apoi mulţumim tuturor Eparhiilor care sprijină activitatea postului de radio TRINITAS şi mă gândesc aici, mai întâi, la Eparhiile cu care noi am încheiat un contract de cooperare, mulţumim fraţilor din Eparhiile care sprijină activitatea postului de radio TRINITAS. De asemenea, felicităm pe toţi ostenitorii postului de radio TRINITAS pentru activitatea lor misionară atât de folositoare Bisericii şi binecuvântăm pe toţi ascultătorii postului de radio TRINITAS, rugând pe Preasfânta Treime să le dăruiască pacea şi bucuria Împărăţiei veşnice a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, pentru că acestea sunt ţinta lucrării Bisericii lui Hristos. Suntem recunoscători tuturor celor care nu numai din Eparhia noastră, ci şi din toate Eparhiile care se află în legătură directă de cooperare cu noi, pentru aportul lor, şi mă gândesc aici că în fiecare dimineaţă şi în fiecare zi avem bucuria să ascultăm intervenţii pe postul nostru care ne inspiră, ne ajută, ne încurajează, venind de la preoţi şi de la monahi, de la profesori de teologie şi din alte părţi şi prin aceasta noi suntem recunoscători tuturor, mai ales că aşa se şi intenţionează, ca postul de radio TRINITAS să fie perceput ca un post bisericesc naţional, ca împreună-lucrare la nivel naţional în misiunea de binevestire a Evangheliei lui Hristos şi de promovare a valorilor credinţei ortodoxe în context naţional şi în perspectivă universală. Încă o dată mulţumiri tuturor şi rugăm pe Hristos Domnul şi pe Preasfânta Treime să ne binecuvânteze pe toţi.

La Mulţi Ani!

Sfântul şi Marele Mir
a fost sfinţit pentru a XX-a oară
în Patriarhia Română

La Mănăstirea Antim din Bucureşti s-a sfinţit Sfântul şi Marele Mir de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul Sfintei Liturghii, oficiată în Joia Mare, 5 aprilie a.c.. Sfântul şi Marele Mir se prepară dintr-un amestec care cuprinde 40 de ingrediente, obţinut prin fierbere, potrivit unei rânduieli speciale, care începe luni dimineaţa, în Săptămâna Patimilor, şi se termină miercuri seara. Mulţimea ingredientelor simbolizează diversitatea darurilor Sfântului Duh.

Sfântul şi Marele Mir este sfinţit de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod, numai în cadrul Sfintei Liturghii, oficiată în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Sfântul şi Marele Mir se prepară şi se sfinţeşte atunci când cantitatea de mir existentă este aproape de epuizare. Sfântul şi Marele Mir este folosit la Taina Mirungerii, la sfinţirea şi resfinţirea bisericilor din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române din ţară şi de peste hotare ca mărturie văzută a unităţii şi comuniunii depline a tuturor credincioşilor ortodocşi români cu Biserica Ortodoxă Română şi Ortodoxia întreagă, precum şi la sfinţirea antimiselor.

În Biserica Ortodoxă Română, Sfântul şi Marele Mir a fost sfinţit pentru prima oară de Sfântul Sinod în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, la 25 martie 1882, mitropolit primat fiind Calinic Miclescu.

Liturghie dedicată împlinirii
a 1600 de ani
de la trecerea la Domnul a
Sf. Ioan Gură de Aur

Duminică, 28 ianuarie, P.F. Hristodoulos, arhiepiscopul Atenei şi al întregii Grecii, a oficiat Sf. Liturghie omagială în Catedrala din Atena, în cinstea împlinirii a 1600 de ani de la adormirea întru Domnul a Sf. Ioan Gură de Aur. Din sobor au făcut parte reprezentanţi ai Patriarhiilor Alexandriei şi Ierusalimului, precum şi ierarhi ai Bisericii locale. De asemenea, au fost de faţă delegaţi ai Ministerului Educaţiei şi un mare număr de credincioşi, cu această ocazie fiind expus spre închinare un fragment din moaştele sfântului omagiat, adus de la Mănăstirea Varlaam - Meteora. Referindu-se la luminoasa personalitate a Sf. Ioan Gură de Aur, P.F. Sa a accentuat:"Astăzi, Biserica noastră serbează împlinirea a 1600 de ani de la adormirea întru Domnul a celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, patriarhul Constantinopolului. Sfântul Sinod al Bisericii Greciei a dedicat anul în curs, prin diferite manifestări, acestui mare sfânt, a cărui cinstire o săvărşim astăzi prin Sf. Liturghie oficiată de membri sinodali. Sfântul Ioan Gură de Aur este unul dintre cei mai mari Părinţi universali şi dascăli ai Bisericii noastre şi de aceea îl rugăm să ne călăuzească cu înţelepciunea sa. Cei dintre noi care avem posibilitatea să studiem scrierile sale suntem surprinşi de profunzimea şi cuprinderea gândirii acestei multilaterale personalităţi bisericeşti, care, în decursul secolelor, constituie pentru noi un exemplu demn de urmat”.

Mitropolitul Varlaam al Moldovei va fi trecut în rândul sfinţilor

Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au aprobat adresa Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei cu pro­punerea Î.P.S. Mitropolit Daniel privind canonizarea mitropo­litului Varlaam al Moldovei, cu data de prăznuire 30 august. Principalele repere din viaţa mitropolitului Varlaam ne-au fost prezentate de către pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, de la Fa­cultatea de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna” din Sibiu: "Multă vreme s-a crezut că mitropolitul Varlaam era originar din părţile de sud ale Moldovei, din fostul ţinut Putna, actualul judeţ Vrancea, dar în anul 2006 a apărut o carte a răposatului arhim. Dionisie Udişteanu, fost stareţ al Mănăstirii Secu, care a dovedit că mitropolitul Varlaam era originar din satul Terăzeşti-Borceşti, un sat dispărut, situat lângă Tg. Neamţ. Din botez s-a numit Vasile şi s-a născut în jurul anului 1590. Atras de viaţa spirituală şi culturală din mănăstirile noastre şi-a îndreptat paşii spre schitul lui Zosim, unde a învăţat carte grecească şi slavonească, sub îndrumarea călugărului Dositei. Pentru o perioadă scurtă de timp a fost egumen al Mănăstirii Secu, iar un timp scurt a fost egumen şi la Mănăstirea Dragomirna. A fost trimis la Kiev şi la Moscova ca de acolo să cumpere icoane pentru Dragomirna. Ajuns acasă, a găsit o situaţie nouă, în sensul că Anastasie Crimca murise. Deci,Varlaam s-a retras la mănăstirea sa de metanie, unde şi-a continuat truda cărturărească, dar nu peste mult timp a murit mitropolitul Atanasie al Moldovei, iar smeritul arhim. Varlaam de la Secu a fost ales în fruntea Bisericii moldovene, ca mitropolit. A fost hirotonit întru arhiereu în ziua de 23 septembrie1632, însă s-a retras din scaun în aprilie 1653, când Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc. Între lunile august - decembrie 1657 s-a dus "în casa cea de lut a moşilor săi”. A fost îngropat în mormântul pregătit de el lângă peretele exterior, spre absida dreaptă a bisericii, care se vede până astăzi”.

Părintele profesor Mircea Păcurariu ne-a evidenţiat şi personalitatea mitropolitului Varlaam al Moldovei: "Mitropo­litul Varlaam a fost unul dintre cei mai străluciţi ierarhi care au păstorit în scaunul mitropolitan de la Iaşi. El şi-a înscris numele în istoria culturii româneşti, mai ales prin Cazania care îi poartă numele, dar şi prin celelalte lucrări, care se evidenţiază prin limba literară pe care a creat-o, prin apărarea ortodoxiei ardelene, prin pregătirea Sinodului de la Iaşi, prin legăturile pe care le-a întreţinut cu ierarhii români, greci, slavi şi arabi, prin grija statornică pe care a manifestat-o faţă de preoţii, călugării şi credincioşii pe care i-a păstorit”.

De asemenea, părintele profesor Mircea Păcurariu s-a referit şi la principala carte scrisă de către mitropolitul Varlaam, cunoscută sub numele de "Cazania lui Varlaam”: "Cea mai importantă lucrare a mitropolitului Varlaam, dar şi una dintre cele mai de seamă din istoria vechii culturi româneşti este cea intitulată "Carte românească de învăţătură la dumenecele de preste an şi la praznice împărăteşti şi la sfenţi mari”, cunoscută şi sub numele de "Cazania lui Varlaam”, terminată de tipărit în anul 1643. Avea 506 file, deci 1012 pagini, format mare, ilustrată cu numeroase gravuri în lemn care redau scene biblice, chipuri de sfinţi, frontispicii şi iniţiale înflorate. Ea avea două părţi mari: prima cuprindea 54 de cazanii la duminicile anului, iar partea a doua cuprindea 21 de cazanii la sărbătorile împărăteşti şi ale sfinţilor. Cercetătorii au dovedit că această cazanie era tradusă şi prelucrată după izvoare greceşti şi slavone”.

Rubrică realizată de Pr. M.S.

Ştirile sunt preluate de pe site-ul M.M.B.