Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice

lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii

care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuiet de Mozart....este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice

vulgaritate, desconsiderarea, orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie

este de la diavol si strica totul.

Acum stiu, am aflat si eu....Nicolae Steinhardt.

Doar o rugaciune....

Distanta, dintre noi si Dumnezeu,

E doar, o rugaciune,

Ci-o inalt cu gind pios mereu,

Ca jarul din taciune.

Cind Lui ii spun tot ce m-apasa,

In grele strimtorari,

Simt ca nu-s strain de casa,

Ma tine, in incercari.

Distanta, pin-la tronul cel de har,

E doar o rugaciune,

Si Domnul ia aminte iar si iar,

Ce inima ii spune.

Cind duhul mi-e peste putinta,

Mihnit la El alerg,

Sa-mi dea puteri spre biruinta,

Pe cale ca sa merg.

Distanta, de la mine pin-la cer,

Edoar o rugaciune,

Prin ea ma-nalt, prin ea nu pier,

La margini de genune.

Prin ea ajung in Sfinta audienta,

A Celui care m-a zidit,

Si-L rog, sa-mi acorde clementa,

Sa-mi ierte, ce-am gresit.

(Flavius Laurian Duvern)

Am invatat ca persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele ce au tot

ce-i mai bun din fiecare lucru,ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au.

Am invatat ca dragostea adevarata nu e neaparat fizica, si nici romantica.Sa

iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost,ceea ce este si ceea ce inca nu s-a intimplat.

Am invatat ca iubirea este o taina. Este dorinta irezistibila de a fi dorit.

Am invatat ca atunci cind am dureri nu trebuie sa fi eu ,,centrul universului".

Am invatat ca in fiecare zi trebuie sa atingi pe cineva. Oamenii iubesc o imbratisare calda sau o atingere prieteneasca.

Am invatat ca oamenii uita ce ai zis sau ce ai facut,dar nu uita niciodata cum

i-ai facut sa se simta.

Am invatat ca trebuie sa va iubesc.

Am invatat ca am inca multe de invatat!

FIINDCA ATIT DE MULT........cea mai mare dimensiune.

A IUBIT................................cea mai mare cauza existentiala.

DUMNEZEU.........................cel mai mare tot

LUMEA................................cea mai razvratita planeta.

CA A DAT............................cel mai mare act moral.

PE UNICUL SAU FIU............cea mai strinsa legatura.

PENTRU CA ORICINE..........cea mai mare posibilitate.

CREDE IN EL......................cel mai simplu lucru.

SA NU PIARA.....................cea mai trista situatie.

CI SA AIBA.........................cea mai mare oferta.

VIATA VESNICA.................cea mai lunga durata.

Schimbat-ai plingerea mea intru bucurie,rupt-ai sacul meu si m-ai incins cu veselie.

Calea care duce la smerenie

Intorcindu-ma,cu toata luarea-aminte,inlauntru sufletului meu si luind seama la mersul omului nevazut,ma incredintez din experienta ca nu-L iubesc indeajuns pe Dumnezeu,nu am dragoste pentru aproapele,nu cred in multe din cele ce tin de religie si sunt plina de mindrie si de iubire de sine.

Toate aceste pacate grele le gasesc intr-adevar in mine,atunci cind imi cercetez in chip amanuntit simturile si faptele mele.Daca L-as iubi mai mult pe Dumnezeu,m-as gindi mereu la El cu o bucurie pornita din adincul inimii.Orice

gind despre Dumnezeu mi-ar aduce in suflet o placere deosebita.

De ce oare ma gindesc mai mult la cele pamintesti?.Daca L-as iubi mai mult,convorbirea cu El,care se savirseste in vremea rugaciunii,m-ar hrani,m-ar multumi si m-ar duce catre o neintrerupta legatura cu El.Dimpotriva,eu nu numai ca nu ma desfat in rugaciune,ci simt o greutate tocmai in timpul cind ma rog;ma lupt cu plictiseala ,slabesc din pricina trindaviei si sunt gata sa ma indeletnicesc,cu mai multa placere,cu orice alt lucru marunt,numai ca sa scurtez sau sa pun capat rugaciunii.

In ocupatiile mele desarte timpul trece pe neobservate,dar in indeletnicirile cu lucrurile dumnezeiesti,cind ma aflu in prezenta Lui,orice ceas mi se pare un an.

,,Cel ce iubeste pe cineva se gindeste neincetat ,in tot cursul zilei,numai la fiinta care ii este draga....Si-o inchipuie,isi face griji pentru ea si,in orice indeletnicire,

scumpul sau prieten nu-i iese din ginduri".Pe cita vreme eu,in timpul celor douazeci si patru de ore,de abia daca gasesc un ceas ca sa ma cufund in adincurile cugetarii de Dumnezeu si sa ma inflacarez de dragostea Lui.Iar restul de douazeci si trei de ceasuri le asez cu placere si cu toata rivna pe altarul idolilor

patimilor mele!

In vorbirile despre lucruri nefolositoare,despre chestiuni neinsemnate pentru suflet,simt placere,iar in discutiile despre Dumnezeu sint uscat,plictisit si trindav.Si chiar atunci cind,uneori,sint atras,nevrind,spre convorbirile Dumnezesti,

caut sa trec mai repede la conversatiile care imi magulesc patimile.

Daca dragostea de Dumnezeu se cunoaste dupa implinirea poruncilor Lui

-caci El insusi spune:,,Daca Ma iubiti,veti pazi poruncile Mele",iar eu nu numai ca nu pazesc poruncile Lui,ci imi dau prea putina silinta sa le implinesc,deci trebuie sa recunosc ca eu nu-L iubesc pe Dumnezeu.

Aceasta o intareste si Sf. Vasile cel Mare cind spune:

,,Dovada ca omul nu-L iubeste pe Dumnezeu si pe Hristosul Sau este faptul ca el nu implineste poruncile lui".

-Mindria este intiia nascuta a mortii,Ea a omorit pe ingeri in cer si pe Adam pe pamint. (Sf, Grigorie Dialogul)

Ma intreb care este adevarul care ma va face liber ?

Adevarul de a vedea in credinta crestina plinatatea tuturor lucrurilor create de Dumnezeu ?

Adevarul de a vedea in Hristos pe salvatorul omenirii ?

Adevarul ca Iisus a unit cerul cu pamantul aratand oamenilor ca suntem fii ai Lui Dumnezeu si frati ai Hristosului ?

Adevarul ca intruparea Lui Dumnezeu prin Fiul a adus natura umana la valoarea suprema a sfinteniei ?

Adevarul ca destinul omului este mantuirea sufletului ?

Adevarul ca Dumnezeu iubeste pe om fara a -l obliga sa raspunda iubirii Lui ,aratandu-ne prin aceasta cum trebuie sa fie iubirea dintre noi ,oameni ai acestui pamant ?

Adevarul ca nu putem ajunge la Dumnezeu decat prin Fiul Iisus Hristos ?

Adevarul ca nu putem ajunge la Iisus decat prin credinta ,iubire si rugaciune ?

Care este sensul vietii noastre decat sa facem randuiala Domnului Dumnezeului nostru .

Dumnezeu nu-ti cere sa-L slavesti 24 de ore din 24 ,nu te opreste de a vedea frumusetile creatiei Lui ,sa vezi cerul si pamantul in toata splendoarea si sa te bucuri de fructele ce ti le-a lasat in dar cand le-a creat pentru tine.

Dumnezeu iti cere doar sa iubesti si in acelasi timp sa faci tot ceea ce vrei sa faci ,

Esti liber sa zbori spre El ,sa-i cunosti tainele ce nu le vezi ,sa vezi ceea ce Dumnezeu este in toata splendoarea Lui ,in maretia Lui ,in Slava Lui.

Ca esti preot ,ca esti calugar ,ca esti mirean ,tot fiu Al Lui Dumnezeu te numesti .

Hristos a inviat !

Vreau sa va descriu un vis , un raspuns pe care la primit un mirean de la Dumnezeu,un raspuns la rugaciunile facute catre Dumnezeu ,de ce nu cred toti oamenii in El ,de ce nu avem toti oamenii aceeasi credinta a Sfintei Treimi.

Un mirean pacatos afla ca in Biserica mare din oras a venit Dumnezeu si este inauntru in toata starea Lui ,adica si fizic.

Cu mare emotie si bucurie acesta a fugit cat il tineau picioarele catre Biserica .

Din marea Biserica ieseau oameni de diferite nationalitati ,dar fara a fi coplesiti .

Mireanul a intrebat pe acestia de ce nu sunt bucurosi de intalnirea cu Iisus Hristos,dar ei se purtau ca niste vizitatori ai unui muzeu ,ca niste turisti.

-Cine este acest Iisus ? mi-au spus aceeia

Mireanul a vorbit despre Mantuitor ,dar ei se uitau la ca la un ghid care le povesteste de ceva ce a fost .

Le-a spus ca Dumnezeu este vesnic ca El este in Biserica ,dar inima lor era departe de inima mireanului.

Sa indreptat trist spre usa Bisericii dar avea bucurie in suflet ca el il va intalni pe Dumnezeu in Biserica.

Era coplesit pentru ca urma sa-l intalneasca pe Dumnezeu ,nu a crezut vreodata ca il va intalni pe Mantuitor ,ca il va vedea .

A intrat in Biserica si se uita la cei din Biserica cautandu-L cu privirea pe Dumnezeu,nu vroia sa greseasca ,avea in minte imaginea Lui Iisus din icoane ,dar nu a vazut pe nimeni cu acea infatisare si nici oameni in genunchi in fata Lui.

A cerut ajutor Lui Dumnezeu sa-l trimita la Mantuitor si cu emotie se indrepta catre altar.

In fata Bisericii la dreapta vede trei persoane ce semanau izbitor de mult .

-Acum cui ma inchin eu ,cine este Iisus ? isi spune in gand mireanul

Sa aruncat cu fata la pamant catre unul din cei trei neandraznind sa ridice capul si ridica doar ochii putin.

Acela ii zambi .

A intors capul catre Cel din mijloc si ia spus -Tu esti Doamne Dumnezeul Meu!

A plans tare mult mireanul si sa culcat cu fata la pamant in fata Domnului.

Ia sarutat picioarele Domnului multumindu-i pentru toate si pentru acel moment privilegiat.

Dumnezeu se uita la mirean ca la copilul Lui ,ca un tata catre copilul sau iubit ,mangaindu-l cu dragoste.

Mireanul nu se mai oprea din plans ,era coplesit ,la intalnit pe Dumnezeu in toata Slava Lui.

Fratii mei ,a fost un vis care a fost trait cu multa intensitate,un raspuns la multe intrebari .

Cereti ajutor Lui Dumnezeu neancetat si El va veni , va raspunde rugaciunilor voastre cu iubirea Lui Sfanta.

Doamne ajuta !

Libertatea omului fara Dumnezeu este libertatea porcului -

Cred ca asta a spus-o Petre Tutea. Exprimarea poate ca nu e prea aleasa, dar exprima mult adevar....

Hai să ne câştigăm libertatea!.....Cum?....Putem face asta pentru alţii...sau măcar pentru noi în mod cu totul deplin?...Da?...Cine poate spune aceasta despre sine fără ca să se înşele?....Cu ce putere robii îşi pot câştiga(recâştiga) libertatea din moment ce robia de multe ori nici nu e recunoscută prin sine?....Chiar şi în istorie robii nu se autodenumeau.Poate chiar şi minţeau pentru a scăpa de greutatea acesteia...;...Pentru a vedea lanţul, care ne leagă, de unde vine şi cu ce ne-am prins,sau în ce ne-am agăţat ne trebuie lumină.Ne trebuie multă,multă,multă lumină....mai multă decât atunci când trebuie să fim atenţi pe unde mergem,pe unde călcăm...de ce să ne ferim...Aşadar ne trebuie o mână de ajutor....o mână puternică...care nu e constrânsă de nimic...Care vede dincolo de arealul nostru îngust peste posibilitatea restrânsă de a vedea îngust şi limitat şi are forţa de a ne trage din umbră , de a ne rupe legăturile....Ce poate să ne ajute?Nimic nu ne poate ajuta pentru că aceea nu este ceva ci tocmai cineva! Este stăpânul luminii , al vieţii....al bunătăţii .... al fericirii.Hristos este ,,Calea Adevărul şi viaţa\".El este Cel care este liber şi care prin liberul nostru arbitru îi putem oferi libertatea de a ne reda libertatea...de a ne recâstiga libertatea!!!

Adevarul cu adevarat ne va face liberi,dar cati dintre noi suntem cu adevarat liberi ?

Facem uneori compromisuri care ne tin legate aripile ce elibereaza omul de patimile pamantului ,aripi ce ne poarta catre cer ,catre Imparatia Lui Dumnezeu .

Dumnezeu a daruit omului credinta adevarata,iubirea pura si speranta ca vom deveni liberi prin mantuire.

Omul fara Dumnezeu este ca o pasare in colivie ,o pasare care sa nascut libera dar traieste inchisa .

Omul care traieste cu Dumnezeu este un om prin excelenta ,prin har ,pentru ca umanitatea lui a primit darul cel mai de pret al unei fiinte ,a primit pe Dumnezeu in el ,a cunoscut Tainile Lui ,Dumnezeu revelandu-se catre om in primul rand prin sacramente, prin rugaciune,prin iubire si prin faptele bune.

Dumnezeu sa ne ajute!